False căsătorii în Italia între românce și cetățeni din afara UE. Un bărbat condamnat după ce o româncă l-a denunțat

Mai multe femei românce au fost implicate în căsătorii fictive cu cetățeni din Kosovo, folosite pentru obținerea permisului de ședere și, ulterior, a cetățeniei italiene. Instanța din Ravenna l-a condamnat la patru ani de închisoare pe bărbatul considerat coordonatorul rețelei.

Potrivit Il Resto del Carlino, condamnatul este Visar Krasniqi, în vârstă de 37 de ani, indicat de acuzare drept „vârful” unui sistem care ar fi organizat nunți de conveniență pentru a facilita intrarea legală în Italia a unor conaționali.

Cum ar fi funcționat mecanismul

În rechizitoriu, Krasniqi este descris ca promotor și coordonator al unui tipar repetat: cetățenii din Kosovo se căsătoreau cu românce, uneori în prezența unor rude apropiate folosite ca martori. În cel puțin un caz, aceeași femeie ar fi încheiat două căsătorii în cadrul aceluiași circuit. Ceremoniile ar fi avut loc la Palatul Merlato, iar aleșii locali ai municipalității Ravenna, care oficiau ca funcționari de stare civilă, ar fi fost induși în eroare și ar fi acționat cu bună-credință.

Judecătorii au reținut încălcarea textului unic privind imigrația, considerând că bărbatul ar fi obținut foloase pentru a „procura” intrarea legală în Italia: fie bani – până la 17.000 de euro – fie oferirea de găzduire urmată, potrivit actelor, de majorarea chiriei. Instanța a apreciat că activitatea avea o structură organizată și un lider clar.

Sentința și ce s-a schimbat față de cererea Parchetului

Verdictul a fost pronunțat la finalul procesului de la Ravenna. Parchetul solicitase 12 ani de închisoare, însă o parte dintre acuzații au fost prescrise, iar pentru altele instanța a dispus achitări, ceea ce a dus la pedeapsa finală de patru ani.

În dosar a fost judecat și un văr al lui Krasniqi, acuzat într-un singur episod – ar fi fost martor la o căsătorie – însă cazul său a fost declarat prescris (fapte din 2017–2018), iar bărbatul a fost achitat ca urmare a prescripției.

Plângerea unei românce și pozițiile din dosar

În proces s-a constituit parte civilă o româncă implicată în căsătoriile fictive, care a reclamat că ar fi fost supusă presiunilor și amenințărilor pentru a nu începe separarea de „soțul de conveniență” înainte ca acesta să obțină permisul de ședere, intenția ei fiind, ulterior, să își refacă viața cu un „soț adevărat”. Pe acest capăt de acuzare, legat de extorcare, instanța l-a achitat pe Krasniqi.

Ancheta și consecințe în alte dosare

Investigația a pornit de la o sesizare venită din străinătate, care viza o căsătorie considerată suspectă. Ancheta a fost coordonată de Parchet și derulată de brigada mobilă a poliției, cu sprijinul municipalității și al biroului de imigrație. În urma verificărilor au fost confirmate cel puțin trei căsătorii considerate false, deși semnalările ar fi indicat un număr mai mare de cazuri.

Separat, un alt cetățean din Kosovo și o româncă, implicați în acest circuit al căsătoriilor fictive, au acceptat anterior o pedeapsă de opt luni, prin acord cu procurorii.