Șomajul în Italia: condiții de îndeplinit, depunerea cererii și modalitățile de plată

Statul italian oferă diferite tipuri de indemnizații pentru a veni în ajutorul persoanelor care au pierdut în mod involuntar locul de muncă, iar la aceste subvenții au dreptul și cetățenii români rezidenți în Italia, în aceeași măsură precum cetățenii italieni.

În acest articol vom prezenta informații despre indemnizația de șomaj (NASPI), care este cea mai des întâlnită în Italia și la care au dreptul majoritatea lucrătorilor care au beneficiat de un contract de muncă pe timp nedeterminat, determinat sau de ucenicie.

Pentru a putea beneficia de NASPI, lucrătorii trebuie să prezinte o cerere la INPS, în termenul limită de 68 de zile de la pierderea locului de muncă.

Ce este NASpI și cine are dreptul la această indemnizație?

NASpI- Nuova Assicurazione Sociale Per l’Impiego este indemnizația de șomaj instituită de la data de 1 mai 2015 care înlocuiește vechea indemnizație de șomaj denumită Aspi – Assicurazione Sociale per l’Impiego. Această subvenție este eliberată la cerere de statul italian pentru angajații din sectorul public sau privat care au pierdut locul de muncă și au avut un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată, determinată sau de ucenicie (apprendistato).

Conform Institului Național de Previdență Socială din Italia (INPS), la această indemnizație au dreptul următoarele categorii de angajați care au pierdut în mod involuntar locul de muncă:

- Continuarea după publicitate -

• lucrătorii care au avut un contract de muncă pe timp nedeterminat sau determinat;
• ucenicii (apprendisti);
• asociații lucrători ai cooperativelor cu care au un raport de muncă subordonat;
• personalul artistic care are un raport de muncă subordonat;
• angajații pe timp nedeterminat din Administrația Publică.

Pot primi indemnizația de șomaj NASpI persoanele care:

• şi-au pierdut involuntar locul de muncă;
• au minim 13 săptămâni de contribuţii plătite în ultimii 4 ani anteriori pierderii locului de muncă;
• Au lucrat efectiv minim 30 de zile, în ultimele 12 luni anterioare pierderii locului de muncă, perioadă în care să fi fost plătită cel puţin contribuţia minimă.

1. Când ați pierdut locul de muncă în mod involuntar

Pentru a îndeplini această condiție trebuie să declarați la Centrul pentru Ocuparea Forței de Muncă (Centro per l’Impiego) disponibilitatea imediată pentru un nou loc de muncă. Indemnizația nu se acordă persoanelor a căror raport de muncă a fost întrerupt în urma unei demisii sau unui acord comun, cu următoarele excepții:

1. în caz de demisie, lucrătorul are dreptul la șomaj în contextul în care acesta demisionează în perioada prevăzută de maternitate care este de 300 de zile înainte de data nașterii și până la un sfârșitul primului an din viața copilului; (dimissioni per giusta causa);
2. în caz de întreruperea contractului de muncă în comun acord cu angajatorul, lucrătorul are dreptul la șomaj dacă:
   • întreruperea a avut loc ca parte a procedurii de soluționare pe lângă Direcția Teritorială de Muncă (Direzione Territoriale del Lavoro);
   • în cazul în care concedierea a fost făcută prin acceptarea lucrătorului a ofertei de soluționare propusă de angajator în termenii de timp impuși de lege (60 de zile de la comunicarea în scris a concedierii);
   • în cazul în care întreruperea contractului de muncă intervine în urma refuzului din partea angajatului de a fi transferat într-un alt sediu al firmei pentru care lucrează care se află la mai mult de 50 de kilometri distanță de locul de rezidență al muncitorului și/sau la care se poate ajunge în 80 de minute sau mai mult cu mijloacele de transport în comun.

Indemnizația de șomaj, specifică INPS, se acordă și atunci când demisia muncitorului este indusă de comportamentul unei alte persoane la locul de muncă, care nu permite muncitorului să-și continue activitatea în circumstanțe decente. Prin acest tip de comportament a unei alte persoane de la locul de muncă, se înțelege oricare din următoarele situații:

• neplata salariului;
• hărțuire sexuală la locul de muncă;
• înrăutățirea sarcinilor de muncă;
• hărțuire verbală a angajatului prin comportament inadecvat, deranjant, din partea superiorilor sau a colegilor de muncă;
• variații ale condițiilor de muncă, apărute în urma vânzării firmei;
• mutarea lucrătorului de la un sediu al firmei la alt sediu fără motive întemeiate;
• comportament abuziv din partea superiorului ierarhic față de lucrător;

Când se prezintă cererea pentru șomaj, lucrătorul trebuie să prezinte, de asemenea, și un act care să dovedească dorința sa de a se apăra în tribunal pentru unul sau mai multe dintre comportamente menționate mai sus și orice alt document care să demonstreze aceste fapte, cum ar fi reclamații, sentințe, citații, etc.  În cazul neplății salariului, lucrătorul nu trebuie să prezinte un astfel de document.

INPS precizează, de asemenea, că prezentarea cererii pentru indemnizația de șomaj NASpI la INPS este echivalent cu depunerea Declarației de Disponibilitate Imediată (DID – Dichiarazione di Immediata Disponibilità), care va fi transmisă de INPS la Agenția Națională pentru Politicile Active de Muncă. Persoana care prezintă cererea de șomaj este obligată să contacteze Centrul pentru Ocuparea Forței de Muncă (Centro per l’Impiego) în următoarele 15 zile de la prezentarea cererii de șomaj pentru stipularea serviciului personalizat furnizat.

2. Dacă ați plătit minimul de contribuții pentru șomaj prevăzute de lege

Pentru a primi această indemnizație este necesar ca persoana care depune cererea să aibă cel puțin 13 săptămâni de contribuții plătite pentru șomaj în ultimii 4 ani până la pierderea locului de muncă. Prin aceste contribuții se înțelege, explică INPS, atât contribuțiile plătite cât și cele datorate dar neplătite încă. Această cerință nu se aplică, însă, muncitorilor din sectorul serviciilor domestice și familiare, muncitorilor agricoli și ucenicilor.

Printre acest tip de contribuții, se consideră valabile următoarele:

• contribuțiile care conțin cota DS, ASpI și NASpI plătite în timpul raportului de muncă subordonat;
• contribuțiile figurative acreditate pentru perioada de maternitatea obligatorie, dacă la încetarea raportului de muncă rezultă deja plătită contribuția și pentru perioada de concediu parental, cu condiția ca această perioadă să fie retribuită prin contract;
• perioadele de muncă în străinătate, în statele membre UE, cu care Italia are stipulate convenții bilaterale în materie de asigurări sociale;
• perioadele de absență de la muncă pe motiv de boală a copiilor până la vârsta de 8 ani, în limita de 5 zile lucrătoare pe an.

Muncitorii care au avut perioade de muncă atât în sectorul agricol cât și în alte sectoare, perioadele sunt cumulabile pentru primirea indemnizației de șomaj pentru sectorul agricol sau indemnizația NASpI în baza criteriului de prevalență în sectorul respectiv. De menționat că, pentru recunoașterea unei contribuții săptămânale de muncă în sectorul agricol este nevoie de 6 zile lucrate.

Nu sunt considerate ca fiind valide pentru contribuții următoare perioade:

• perioadele de concediu medical și accidente de muncă;
• perioadele redundanță extraordinară (cassa integrazione straordinaria) cu suspendarea activității la zero ore;
• perioadele interesate de contractele de solidaritate, care sunt datate în timp și utilizate în mod concret la zero ore;
• perioadele de absență prin permisii sau concediu pe motiv că muncitorul conviețuiește cu o persoană cu handicap în situații grave;
• perioadele de muncă în statele cu care Italia nu are stipulat un acord bilateral pentru asigurări în ce privește șomajului.

3. Dacă ați lucrat minim 30 de zile lucrătoare în ultimele 12 luni

Este necesar un minim de 30 de zile lucrate în ultimele 12 luni de dinaintea începerii perioadei de șomaj, indiferent de contribuția minimă. Prin „zile lucrătoare” se înțeleg zilele în care lucrătorul a fost prezent la locul de muncă, indiferent de orele lucrate.

Pentru lucrătorii din sectorul domestic și familiar, Colf, Badanti, Baby Sitter, pentru care nu se dispune de date relative al numărului efectiv de zile lucrate, prezența la locul de muncă pentru minimul de 30 de zile în ultimele 12 luni se determină făcând referire la sistemul folosit pentru acreditarea contribuțiilor și pentru plata serviciilor oferite de lucrătorii în acest sector. Astfel, prezența contribuțiilor pentru cel puțin cinci săptămâni, în mod convențional considerate 6 zile lucrate pe săptămână, este echivalentul a 30 de zile  lucrate.

Ținând cont că pentru acreditarea săptămânilor lucrate în sectorul sus menționat se face referire la perioada trimestrială lucrată și că pentru acreditarea unei săptămâni de lucru sunt necesare 24 de ore lucrate, săptămânile acreditate lucrătorului sunt calculate adunând toate orele lucrate într-un trimestru și împărțite la 24. De exemplu: 80 de ore lucrate într-un trimestru se împart la 24 iar rezultatul este 3,33 săptămâni de contribuții, care este rotunjit de INPS la 4 săptămâni.

În concluzie, pentru lucrătorii din sectorul domestic și familiar, cerința pentru a putea primi indemnizația de șomaj NASpI este ca numărul de săptămâni pentru care a fost plătită contribuția de către angajator sau angajatori, dacă lucrătorul avea mai multe contracte, să fie egal sau mai mare de 5 săptămâni.

Pentru muncitorii din sectorul agricol, atunci când numărul de zile lucrate nu poate fi verificat prin serviciile telematice ale INPS sau nu sunt actualizate încă dar sunt decisive pentru a verifica îndeplinirea condiției celor 30 de zile lucrate în ultimele 12 luni, INPS va controla aceste date verificând „busta paga” lucrătorului din acest sector.

Cum se depune cererea pentru NASpI?

Cererea pentru aprobarea indemnizației de șomaj poate fi prezentată la INPS numai în mod telematic, printr-una din următoarele metode:

• prin site-ul web al INPS care oferă servicii telematice accesibile direct de către lucrător prin intermediul uni PIN pe site-ul www.inps.it;
• Contact Center integrat INPS – INAIL la numărul 803164, gratuit de pe telefonul fix, sau numărul 06164164 de pe rețelele mobile;
• prin intermediul unor entități de patronat care au acorduri cu INPS și a căror detalii le puteți găsi pe site-ul INPS aici în funcție de regiunea în care vă aflați;

Cererea trebuie prezentată în termen de 68 de zile care se calculează de la:

• data în care ați încheiat ultimul raport de muncă;
• de la data de încetare a concediului de maternitate retribuit, atunci când concediul a început înainte de terminarea raportului de muncă;
• de la data de încetare a concediului medical sau pentru accident de muncă/boală profesională, atunci când concediul a început înainte de terminarea raportului de muncă;
• de la data definiritivării reclamației la sindicat sau de la data notificării sentinței judecătorești;
• de la a 30-a zi succesivă de la data concedierii pentru justă cauză.

Intrarea în vigoare a indemnizației NASpI

Indemnizația de șomaj NASpI intră în vigoare, după cum urmează:

• din cea de-a opta zi după data încetării raportului de muncă, dacă cererea este depusă în primele 8 zile după încetare;
• din ziua următoare depunerii cererii, în cazul în care cererea este depusă după a opta zi de la încetarea raportului de muncă;
• din cea de-a opta zi după încetarea perioadei concediului de maternitate, accident de muncă/boală profesională sau preaviz, când cererea este prezentată în primele 8 zile și din ziua următoare depunerii cererii, când aceasta este depusă după primele 8 zile;
• din cea de-a opta zi după concedierea pentru justă cauză, când cererea este prezentată în primele 8 zile și din ziua următoare depunerii cererii, când aceasta este depusă după primele 8 zile.

Pentru cât timp veți primi această indemnizație?

Indemnizația NASpI este plătită lunar pentru un număr de săptămâni egal cu jumătate din numărul de săptămâni pentru care au fost plătite contribuțiile în ultimii patru ani și nu se iau în calcul perioadele de contribuții care au fost deja calculate pentru o indemnizație de șomaj precedentă, în cazurile lucrătorilor care au beneficiat de șomaj în ultimii patru ani.

Perioada maximă pentru care se poate primi indemnizația de șomaj este de 24 de luni.

Când poate fi întreruptă indemnizația de șomaj?

Întreruperea plății de șomaj NASpI poate apărea în următoarele cazuri:

• angajarea lucrătorului cu un contract de muncă subordonat pentru o perioadă de maxim 6 luni: indemnizația NASpI, în acest caz, este suspendată în mod automat pe durata contractului și la terminarea perioadei prevăzute de contract, indemnizația este plătită din nou lucrătorului pentru perioada rămasă la momentul întreruperii acesteia;
• angajarea lucrătorului în străinătate, cu contract de muncă pe maxim 6 luni, fie că este vorba de un stat membru UE sau cu care Italia are convenții bilaterale stipulate pe această temă, fie că este vorba de state din afara Uniunii Europene;
• când nu se comunică la INPS presupusul venit anual, în termen de 30 de zile de la începerea unui nou contract de muncă subordonat pentru o perioadă de maxim 6 luni.

Care este suma plătită prin această indemnizație?

Conform site-ului INPS, indemnizația de șomaj NASpI are o valoare de:

• 75% din salariul mediu lunar impozabil pentru care s-au plătit asigurări sociale pentru șomaj în ultimii patru ani (dacă acesta este mai mic sau egal cu 1.180 euro);
• 75% din suma stabilită prin lege plus 25% din diferența dintre salariul mediu lunar impozabil și suma stabilită prin lege (dacă salariul mediu lunar depăşeşte 1.180 euro).

Suma primită nu poate depăși o limită maximă stabilită prin lege. Plata are loc lunar și cuprinde și „Assegno al Nucleo Familiare”, dacă este cerut și dacă se cuvine șomerului.

Modalități de plată

Plata indemnizației de șomaj poate fi efectuată prin cec circular, virament bancar sau poștal sau poate fi primită de beneficiar la ghișeul oricărui oficiu poștal.

Pierderea dreptului la indemnizație:

Beneficiarul pierde dreptul la indemnizație în următoarele situații:

• atunci când nu mai are statutul de șomer;
• atunci când se angajează și nu informează INPS cu privire la veniturile dintr-o activitate într-un interval de o lună de la începerea activității;
• atunci când nu comunică, în decurs de o lună, veniturile obținute din contracte part-time;
• atunci când nu comunică, în decurs de o lună, faptul că este implicat într-o activitate independentă ce îi aduce venituri;
• atunci când îndeplinește condițiile pentru ieșirea la pensie pentru limită de vârstă sau anticipată;
• atunci când este în situația de a solicita indemnizație de invaliditate;
• atunci când refuză inițiativele de activare profesională și participarea la cursurile de recalificare oferite de autoritățile competente (art. 7 al Decretului 22 din 4 martie 2015).

Aceste informații au fost preluate de pe site-ul INPS, cu speranța de a veni în ajutorul cetățenilor români care au dificultăți în găsirea și înțelegerea acestor informații, însă pentru o informare completă și eficientă vă sfătuim să vă adresați unui patronat din zona dumneavoastră.