Un fotbalist român, mutat în Italia în copilărie pentru a fi alături de mama sa care lucra ca badantă, a înscris primele două goluri din carieră în Serie A. Reușita a venit joi, 29 octombrie 2026, la 14 ani după plecarea din România.
Potrivit Sprint e Sport, Daniel Bîrligea a ajuns în Italia în august 2012, când avea 12 ani. Mama lui lucra ca îngrijitoare de bătrâni, iar sora mai mare a contribuit ulterior la susținerea familiei.
Două goluri după intrarea de pe banca de rezerve
La 26 de ani, atacantul a avut un meci de neuitat pe stadionul Benito Stirpe, unde Frosinone a învins-o pe Lecce cu 5-1. Antrenorul Massimiliano Alvini l-a trimis pe teren în minutul 70, în locul lui Antonio Raimondo, când gazdele conduceau deja cu 3-0.
Conaționalul nostru a înscris după numai două minute, din pasa lui Romano Schmid. Bucuria primului gol în campionatul de elită al Italiei a fost însă precedată de o așteptare: reușita, anulată inițial, a fost validată după verificarea arbitrajului video.
În minutul 94, Bîrligea a stabilit scorul final, cu un șut cu piciorul stâng, după o pasă primită în careu de la Giorgi Kvernadze. Între cele două goluri ale sale, Monteiro înscrisese pentru oaspeți.
Victoria a dus-o atunci pe Frosinone pe locul al șaselea, cu 17 puncte, la un singur punct în urma lui AC Milan.
Mama și sora sa, sprijinul din spatele carierei
Născut la 19 aprilie 2000, la Brăila, Daniel a trecut de mic prin despărțirea părinților și prin dificultățile financiare ale familiei. Mama a plecat să muncească în Italia, în timp ce el și sora lui au rămas, pentru o perioadă, în România.
Pasiunea pentru fotbal cerea deja multă perseverență. La opt ani, mergea singur la antrenamente, schimbând două sau trei autobuze, pentru că mama, care lucra, nu îl putea însoți.
Mutarea la Palermo a însemnat, înainte de toate, reunirea familiei. La început, au fost găzduiți de o mătușă și au împărțit cu alte rude spațiul restrâns al unei locuințe cu două camere. Abia mai târziu, mama a reușit să găsească un apartament mic în care să stea doar ea cu cei doi copii.
Daniel a început apoi școala într-o țară nouă și învățarea limbii italiene. După aproximativ șase luni, înțelegea deja limba și se putea exprima suficient de bine.
Munca mamei a fost completată, în timp, de ajutorul surorii, care a început să câștige bani și să contribuie atât la cheltuielile familiei, cât și la sprijinirea lui, ca fotbalist. „Pentru mine cele două femei sunt totul în viață”, spunea fotbalistul român în 2022.
Legătura cu mama sa se regăsește și într-un tatuaj: atacantul a ales să o înfățișeze în timp ce îl alăpta.
Falimentul unui club i-a schimbat drumul
În Italia, pregătirea lui a continuat la Cantera Ribolla, unde a petrecut trei ani. Au urmat selecții la Inter, Fiorentina și Palermo, însă intrarea într-un club profesionist nu s-a rezolvat imediat.
Palermo l-a urmărit în mai multe rânduri, fără să finalizeze la început aducerea sa, inclusiv din cauza contribuției financiare solicitate de clubul care îl formase. În cele din urmă, transferul s-a făcut, iar românul a jucat la echipa sub 17 ani și apoi la formația de tineret. În 2018, a făcut parte din lotul care a câștigat Supercupa Primavera 2.
Falimentul clubului Palermo, în 2019, l-a obligat să caute o altă oportunitate. A ajuns la Teramo, în Serie C, unde a început să acumuleze experiență în fotbalul de seniori.
A rămas acolo până în ianuarie 2022, când a semnat cu CFR Cluj. După aproape un deceniu petrecut în Italia, revenirea în România i-a adus titlul de campion, participări în competițiile europene și, ulterior, debutul la naționala de seniori, în octombrie 2023.
Din 2024 a jucat pentru FCSB, iar vara anului 2026 i-a oferit posibilitatea de a reveni în fotbalul italian, de această dată direct în Serie A.
Revenirea în Italia și șansa așteptată
Frosinone a anunțat transferul său la 27 august 2026: un împrumut cu obligație de cumpărare dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
Primele săptămâni au adus însă puține minute de joc. Alvini a preferat adesea alte variante în atac, printre care Antonio Raimondo, astfel că Bîrligea a trebuit să aștepte o ocazie pentru a se remarca.
La conferința de presă de după victoria cu Lecce, fotbalistul român a vorbit despre eforturile celor care joacă mai puțin: pregătire suplimentară, muncă în sala de forță și atenție la fiecare detaliu pentru a fi gata atunci când sunt chemați pe teren. A explicat și că rolul unui atacant include lupta pentru echipă și ajutorul oferit colegilor.
Despre dedicațiile reușitelor sale, a spus: „Dedic acest gol iubitei mele, iar al doilea este pentru echipă, deoarece colegii mei sunt mereu alături de mine”.
