Lorin Braticevici, un român care a trăit 12 ani în Italia, s-a întors în țară și a început să transforme în conținut online detalii mai puțin cunoscute despre România.

Printr-o pagină de Instagram lansată în 2024, el încearcă să-i facă pe români și pe străini să privească altfel istoria, tradițiile și identitatea culturală a țării.
Potrivit Libertatea, bucureșteanul a construit în jurul acestui proiect o comunitate de peste 83.000 de urmăritori, care descoperă pe pagina lui superstiții păstrate din generație în generație, obiceiuri încă vii, episoade din istorie și informații despre artă, arhitectură sau personalități românești.
Lorin lucrează de nouă ani ca freelancer în social media, copywriting și content online. A plecat în Italia din clasa a VIII-a, iar acolo, spune el, i s-a aprins interesul pentru turism, istorie, artă și arhitectură.
„În Italia s-a declanșat pasiunea, dar în România s-a concretizat”, afirmă el.
A urmat Facultatea de Turism și studii de specialitate în marketing, iar felul în care construiește poveștile online vine, după cum mărturisește, dintr-o înclinație veche: „Storytelling-ul este ceva nativ pentru mine. Dintotdeauna mi-a plăcut să povestesc și să fac informația ușor de înțeles”.
La început, publica videoclipuri scurte cu informații de impact, apoi a trecut printr-o etapă în care a abordat mai accentuat latura balcanică și est-europeană a României, folosind umor negru și sec.
În ultimele aproximativ 10 luni, și-a schimbat însă direcția și s-a concentrat pe subiecte culturale și intelectuale, pe povești mai puțin cunoscute, cu intenția clară de a face România „mai cunoscută, apreciată și înțeleasă în online”.
Inspirația vine din cărți, din discuții cu turiști, din participarea la tururi ghidate și din propriile plimbări prin București și prin alte zone ale țării.
Vezi această postare pe Instagram
Spune că are acasă „coloane de cărți” și că selectează acele informații care au și potențial de a atrage publicul. Pentru documentare folosește cărți, Google, inteligența artificială și, uneori, apelează la prieteni din zona culturală pentru detalii suplimentare. O postare îi poate lua câteva ore, însă partea care consumă cel mai mult timp rămâne cercetarea.
El crede că interesul pentru astfel de subiecte apare și din faptul că România continuă să fie percepută ca un spațiu insuficient cunoscut, încărcat de contraste, straturi istorice și prejudecăți.
„Atunci când o prezinți dintr-o perspectivă diferită, naște curiozitate și fascinație”, spune Lorin.
Din comunitatea sa fac parte români din diaspora, care îi scriu că postările îi apropie de rădăcini, dar și străini care îi transmit că au devenit mai interesați să viziteze România.
În experiența lui, publicul tânăr, mai ales cei sub 30 de ani, este mai deschis la astfel de teme, chiar dacă nu lipsesc nici reacțiile ostile din partea celor care se agață de propriile convingeri. Dincolo de asta, el spune că România nu este cunoscută suficient nici măcar de propriii cetățeni.
„Ne comparăm mult cu alte țări și uneori uităm sau ignorăm ceea ce avem și noi frumos sau interesant”, subliniază el, adăugând că speră ca prin ceea ce publică să contribuie la o mai bună înțelegere a valorii locale.
Printre lucrurile care îl fascinează cel mai mult se numără geografia României, diversitatea reliefului, resursele naturale, limba română și anumite stiluri arhitecturale.
„Sunt îndrăgostit de limba română”, spune el, chiar dacă recunoaște că uneori o „pocește”, fiind poliglot. De asemenea, afirmă că stilul brâncovenesc și cel neo-românesc exprimă foarte bine „un suflet în care estul și vestul se întâlnesc”.
Pentru cei care vor să înțeleagă mai bine un oraș sau o țară, recomandarea lui este clară: muzee, plimbări atente și tururi ghidate pietonale.
„Un tur ghidat are potențialul să îți deschidă mintea și să îți clarifice sufletul unui oraș, al unui loc sau al unei țări”, spune el, evocând experiența trăită la Varșovia, în Polonia, unde abia după un astfel de tur a simțit că începe să înțeleagă cu adevărat orașul. În același timp, îi îndeamnă pe oameni să observe arhitectura, despre care crede că dezvăluie rapid istoria unui loc.
Dacă ar trebui să recomande zone din România pentru redescoperire, Lorin i-ar trimite pe oameni în Ținutul Buzăului, pentru fenomenele geologice și resursele naturale de acolo, dar și în Dobrogea, pentru cetățile antice, Dunăre și Marea Neagră.
În tot acest demers, spune că principala lui satisfacție este una sufletească, pentru că învață constant și poate transmite mai departe ceea ce descoperă.
Iar concluzia la care a ajuns, după atâtea lecturi și explorări, este că românii poartă în ei un amestec de est și vest, o identitate aflată încă în formare și mult mai multiculturală decât pare la prima vedere.









