Viticultor din Italia: „Plătesc 8 euro pe oră și ofer contract de muncă. Să terminăm cu salariile de mizerie!”

Pe plaiurile pitorești ale regiunii Piemont, unde unele vinuri sunt considerate „regale”, un tânăr viticultor din Treiso, provincia Cuneo, își propune să schimbe modul în care sunt tratați muncitorii care lucrează în viile sale.

Michele Flori, în vârstă de 26 de ani, proprietarul podgoriei Munfrin di Treiso, a spus citat de Corriere della Sera:

„Destul cu cooperativele neserioase și salariile de foamete pe care le propun ele! În podgoriile mele angajez pe toată lumea cu contract de muncă, plătind 8 euro pe oră net, plus orele suplimentare, până la 40% mai mult duminica.”

În ciuda faptului că în luna iulie a suferit daune cauzate de o grindină, tânărul viticultor italian intenționează să continue să ofere un salariu echitabil lucrătorilor săi.

„Voi angaja 8-10 persoane pentru sezonul de recoltare, în colaborare cu Caritas din Alba și cu Walter Boffa, care ne trimite tineri dornici să muncească, majoritatea din Africa, cu un salariu just și respectând toate normele de securitate.”

- Continuarea după publicitate -

Se pare că, pe dealurile Langhe, este tot mai dificil să găsești italieni dispuși să lucreze în podgorii, chiar și dacă sunt plătiți generos.

Odată, majoritatea muncitorilor erau din Macedonia și România, dar acum majoritatea vin din Maghreb.

Michele Flori a explicat că pe aceste terenuri, mulți fermieri au nevoie de muncitori doar pentru câteva zile și, prin urmare, se bazează pe cooperative.

Cu toate acestea, el crede că nu toate aceste cooperative sunt de încredere și, după experiențe neplăcute cu ele, a decis să angajeze direct.

Însă preocuparea pentru binele lucrătorilor nu se limitează la măsurile adoptate de Flori. Vescovul Marco Brunetti din Alba a amintit în omilia sa din 10 august că:

„Cei care muncesc în podgorii au nevoie de o casă, de un duș, de sprijin pentru multe nevoi personale și familiale, au nevoie să trăiască demn.”

A continuat, subliniind că „nu putem ignora situația dificilă în care se află orașul nostru în primirea atâtor străini care au venit în căutarea unui loc de muncă. Centrele Caritas nu pot continua să preia greutatea tuturor nevoilor pe care le manifestă acești lucrători, uneori exploatați și fără garanții.”

Michele Flori insistă asupra importanței de a trata lucrătorii cu respect și dreptate: „Aceasta este o regiune bogată care exportă în întreaga lume. Nu mai este acceptabil să plătim lucrătorii cu un salariu de mizerie.”

Acest apel pentru tratament echitabil și salarii demne în lumea viticulturii italiene nu numai că subliniază provocările cu care se confruntă sectorul, dar și transformările culturale și economice care au loc în această perioadă.