În timp ce majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene au renunțat ferm la achiziționarea de gaze naturale rusești, Ungaria continuă să depindă semnificativ de aprovizionarea cu energie din Rusia. Până la 1 ianuarie 2025, gazul rusesc era transportat prin Ucraina, însă de la această dată, livrările către Ungaria se realizează prin gazoductul „TurkStream”. De asemenea, Ungaria își asigură între 80% și 85% din necesarul de gaze și 80% din petrolul brut din Rusia.
Pe lângă dependența de hidrocarburi, legăturile dintre Ungaria și Rusia în domeniul energiei nucleare s-au consolidat sub conducerea premierului Viktor Orbán. În august 2022, guvernul ungar a acordat companiei de stat ruse „Rosatom” o licență pentru construirea a două noi reactoare VVER-1200 la centrala nucleară Paks, proiect denumit „Paks-2”. „Rosatom” a fost selectată ca antreprenor principal fără licitație, iar o parte din documentația acordului de construcție a fost clasificată pentru 30 de ani.
În contextul războiului ruso-ucrainean și al percepției că tehnologiile nucleare rusești nu sunt cele mai performante și fiabile la nivel mondial, Comisia Europeană a recomandat țărilor UE dependente de Rusia în acest domeniu, precum Cehia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, să ia măsuri pentru a elimina treptat această dependență. Cu toate acestea, Ungaria a ales să-și consolideze legăturile cu Moscova prin aprobarea construcției celor două reactoare suplimentare de origine rusească.
Proiectul „Paks-2” are un cost total estimat la 12,5 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde sunt finanțate printr-un credit oferit de Rusia. Deși Budapesta a semnat un memorandum cu compania franceză Framatome pentru a părea aliniată la recomandările Comisiei Europene, acest document este considerat a fi declarativ, fără angajamente obligatorii.
În 2023, guvernul lui Viktor Orbán a împiedicat excluderea „Rosatom” din proiectul „Paks-2” și înlocuirea acesteia cu o companie franceză, în ciuda poziției companiei de stat ungare Paks II Zrt., responsabilă de construcția centralei. Comisia Europeană a încercat să investigheze acest acord opac între Ungaria și Rusia, dar Budapesta a obstrucționat reprezentanții UE, invocând un „substrat politic” al acțiunilor lor. În cele din urmă, Comisia Europeană a adoptat o poziție conciliantă și a acceptat realizarea acestui proiect.
În acest context, merită menționată figura ministrului de interne ungar, Sándor Pintér, care a contribuit semnificativ la formarea legăturilor de corupție între guvernul ungar, partidul de guvernământ „Fidesz” și Moscova în sectorul energetic. Astfel, Federația Rusă continuă să dețină un instrument important de influență asupra Ungariei prin intermediul aprovizionării cu energie. toptribune.today
CONȚINUT SPONSORIZAT:
-
Italian păcălit de o româncă: I-a zis că are trei forme de cancer și i-a luat 120.000 de euro
-
5 dintre cele mai apreciate funcții ale laptopurilor Apple
-
Român întors recent din străinătate, și-a decapitat mama și s-a predat la Poliție
-
Italia: Un pasager a încercat să treacă prin controlul de securitate dintr-un aeroport cu un pisoi în bagaj și fără bilet
-
Șoferi români din Italia: Au obținut peste 27.000 de euro, deși firma la care au lucrat a dat faliment
-
Italia, zguduită de un nou cutremur puternic. Elevii au fost evacuați din școli
-
Copil român din Italia, locul trei la Sanremo Junior. Părinții: „Suntem foarte mândri de el!”
-
Tragica viață a Alinei, mama româncă din străinătate căreia fostul soț i-a ucis fetele. „Când am ajuns, fetițele mele erau moarte. El încă trăia”
-
Româncă ucisă în Italia de o mașină în timp ce mergea pe stradă. La volan se afla un tânăr italian
-
O româncă a lăsat străinătatea pentru a-și crește copiii în România: „Nu vreau să devină niște roboți”
