Românii din străinătate urmăriți îndeaproape de serviciile secrete din țară

După omniprezenta luptă împotriva corupţiei, în România, a doua grijă a statului o reprezintă securitatea naţională. În acest sens, pe data de 3 mai, Cabinetul Dăncilă a emis Hotărârea de Guvern nr. 291/2018, privind aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, precum și termenele de clasificare aferente acestor secrete.

Astfel, sub semnătura premierului Viorica Dăncilă și a ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia Elena Intotero, Guvernul a aprobat lista respectivă, menţinând, totodată precizarea următoare: „categoriile de informaţii casificate se detaliază prin ordin al ministrului pentru Românii de Pretutindeni”.

În anexa Hotărârii de Guvern este prezentată, în detaliu, lista informaţiilor secrete pe care ministerul le gestionează, împărţite în două mari categorii. Cea clasificată cu nivelul de secretizare „Strict secret”, precum și cea clasificată cu nivelul „Secret”.

Din prima categorie de documente și informaţii fac parte 11 tipuri de secrete de stat pe care le elaborează sau le deţine Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, și au termene de secretizare de 50 de ani, „a căror divulgare este de natură să producă daune grave la adresa securităţii naţionale”.

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, obligat prin lege să lucreze strâns cu SRI:

- Continuarea după publicitate -

Potrivit textului HG 291/2018, la elaborarea acestui act normativ s-au avut în vedere prevederile articolului 6 și ale articolului 86, alineat 1, din Standardele Naţionale de Protecţie a Informaţiilor Clasificate din România, aprobate, de asemenea, prin hotărâre de Guvern încă din anul 2002. Conform acestor standarde, „autorităţile și instituţiile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate, care se aplică și se actualizează prin hotărâre de Guvern. Ei bine, conducătorii instituţiilor, în cazul de faţă ministrul pentru Românii de Pretutindeni, care gestionează informaţii secrete de stat, are mai multe obligaţii prevăzute de lege, care incumbă o relaţie directă și strânsă cu serviciile de informaţii, în special cu SRI.

Iată care sunt principalele obligaţii ale ministrului Intotero de pe lunga listă:

• Să asigure organizarea activităţii structurii de securitate, respectiv a funcţionarului de securitate și compartimentelor speciale pentru gestionarea informaţiilor clasificate;
• Să solicite instituţiilor abilitate efectuarea de verificări pentru avizarea eliberării certificatului de securitate și autorizaţiei de acces la informaţii clasificate pentru angajaţii proprii;
• Să aprobe listele cu personalul verificat și avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat și evidenţa deţinătorilor de certificate de securitate și autorizaţii de acces și să le comunice la ORNISS și la instituţiile abilitate să coordoneze activitatea și controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate;
• Să întocmească lista informaţiilor secrete de stat și a termenelor de menţinere în nivelurile de secretizare și să o supună aprobării Guvernului;
• Să stabilească obiectivele, sectoarele și locurile din zona de competenţă care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat și să le comunice Serviciului Român de Informaţii pentru a fi supuse spre aprobare Guvernului;
• Să solicite asistenţă de specialitate instituţiilor abilitate să coordoneze activitatea și să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat;
• Să supună avizării instituţiilor abilitate programul propriu de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate și să asigure aplicarea acestuia;
• Să elaboreze și să aplice măsurile procedurale de protecţie fizică și de protecţie a personalului care are acces la informaţii clasificate;
• Să comunice instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor, lista funcţiilor din subordine care necesită acces la informaţii secrete de stat;
• La încheierea contractelor individuale de muncă, a contractelor de colaborare sau convenţiilor de orice natură să precizeze obligaţiile ce revin părţilor pentru protecţia informaţiilor clasificate în interiorul și în afara unităţii, în timpul programului și după terminarea acestuia, precum și la încetarea activităţii în unitatea respectivă;
• Să asigure fondurile necesare pentru implementarea măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate;
• Să sesizeze instituţiile abilitate, conform competenţelor, în legătură cu incidentele de securitate și riscurile la adresa informaţiilor secrete de stat;
• Să dispună efectuarea de cercetări și, după caz, să sesizeze organele de urmărire penală în situaţia compromiterii informaţiilor clasificate.

24 de puncte cu informaţii clasificate cu nivelurile „Strict secret” sau „Secret” intră în aria de atribuţii a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Lista acestora a fost aprobată și publicată în Monitorul Oficial.

Standardele Naţionale de Protecţie a Informaţiilor Clasificate obligă șefii de instituţii să întocmească astfel de liste și, în asigurarea protejării lor, sunt obligeţi să conlucreze sau să se coordoneze cu Serviciul Român de Informaţii.

Sursa: Jurnalul Național