Italia, manifestație a îngrijitoarelor: „Nu suntem sclavele nimănui, doar ale propriilor limite și convingeri”

Duminică, 7 noiembrie, a avut loc la Roma, în Piazza Esquilino, o manifestație pentru apărarea drepturilor lucrătorilor casnici (îngrijitoare, menajere, bone). Evenimentul a fost organizat de asociația sindicală „Panca del Mutuo Soccorso”, care reunește și reprezintă lucrători casnici din toată Italia. 

Alături de organizatori, au participat circa 40 de persoane, majoritatea românce, dar și din Republica Moldova sau Slovenia, care lucrează ca îngrijitoare în Peninsulă. Unele au sosit, pe cheltuiala lor, de la sute de kilometri distanță, din regiuni precum Lombardia, Piemonte, Toscana sau Umbria, pentru a cere îmbunătățirea condițiilor de muncă. „Stop muncii 24 de ore din 24!”, „Vrem să fie ne respectate drepturile!”, au fost doar două din apelurile protestatarelor. 

„Nimeni nu ascultă vocea noastră”

Iată câteva din declarațiile celor care au participat la manifestație, pentru publicația Rotalianul: 

„Sunt din Republica Moldova, vin de la Torino. E singura mea zi liberă, duminica. Am venit pe cheltuiala mea, pentru că eu cred  că avem dreptul la condiții de muncă corecte. Unele din noi muncesc și duminica, se sacrifică. E adevărat, nu suntem multe, dar e un prim pas și sperăm ca pe viitor să fim mai numeroase. Speranța moare ultima”, spune Ludmila.

- Continuarea după publicitate -

„Particip în semn de solidaritate cu cele care muncesc în condiții dificile, ca badante, aici în Italia. Nimeni nu ascultă vocea noastră, deci doar noi putem și trebuie să ne cerem drepturile”, ne spune o doamnă din Sibiu, care trăiește și lucrează de ani de zile la Roma. 

Maria, sosită din Umbria la Roma, ne explică de ce a ieșit la protest: „În primul rând, trebuie să avem aceleași drepturi ca alte categorii de angajați. În primul rând, dreptul la sănătate. Noi practic nu avem dreptul să fim bolnave. Dacă găsești o familie bună să te înțeleagă, poți să lucrezi, și să duci boala pe picioare, cum s-ar spune. Dacă nu găsești o asemenea familie, a doua zi ești dat afară, chiar dacă ai lucrat în acea familie timp de ani de zile”. 

O altă problemă este faptul că unele familii nici nu asigură angajatei care lucrează „la fix” condițiile cerute de lege cu privire la cheltuielile pentru mâncare: „Unele dintre noi efectiv nu au ce mânca. Familia le dă 60 de cenți pentru o salată! Noi ne mai ajutăm cum putem, le mai ducem sau își cumpără ele”. 

Dreptul la sănătate, la contracte corecte, la condiții de muncă adecvate

Violeta Nazare, una din organizatori semnalează o altă problemă importantă: „Concediul medical, de exemplu, pentru noi este un alt drept negat! Ce pare un lucru obișnuit pentru alți angajați, pentru noi e imposibil de obținut!”. 

Ionela, care se prezintă ca „badantă, nu organizator”, s-a ocupat și de aspectele logistice ale manifestației, gestionată impecabil. Fiecare participantă a avut o vestă galbenă, cu numele scris pe ea, apoi celor prezenți li s-a dat o eșarfă de purtat la braț, fluturașe cu revendicări, autocolante. 

Povestește: „Eu sunt o persoană care am dormit pe cartoane în gară, am muncit, am avut un preinfarct la locul de muncă. Știu ce înseamnă să lucrezi, să conviețuiești cu persoana asistată. Unele ajung să doarmă în stradă! Acum am norocul să am o casă în chirie, unde mă pot odihni. Dar cele care se îmbolnăvesc la locul de muncă, au dreptul la 15 zile de concediu medial într-o lună, apoi luna următoare nu, ce fac, unde își pot petrece convalescența?”

Munca în domeniul îngrijirii bătrânilor sau curățeniei este o muncă dificilă, care poate avea consecințe grave asupra sănătății: „Să se gândim la fetele care lucrează la curățenie, cu produse toxice pentru plămâni- continuă Ionela- Avem o colegă de la Padova, a rămas în scaun cu rotile, ea ce pensie de invaliditate are? Cine are grijă de ea? Dacă nici aceste lucruri și situații nu trezesc conștiințe, atunci care?” 

Nopți nedormite, oase rupte, depresie, oboseală cronică  – iată cum își descriu viața alte participante la manifestație. 

Care sunt pașii care trebuie făcuți, ce instituții sunt vizate pentru a obține respectarea drepturilor lucrătorilor casnici? Răspunsurile sunt numeroase: guvernul, INPS care ar trebui să gestioneze toate aspectele legate de munca în asistența familiilor, sindicatele. „Dreptul la pensie și la invaliditate sunt foarte greu de obținut. Noi am plăti mai mult, față de cei 6 cenți la oră de contribuții, dar am fost uitați ca și categorie, INPS pare că s-a spălat pe mâini de noi”, spune Violeta. 

O altă doamnă, originară din Botoșani, angajată la o familie dn Roma, aduce în discuție un alt aspect important, salariile care nu sunt raportate la situația reală a condițiilor de muncă. „Da, avem contract, zile libere, dar familia ne spune că bătrânul e sănătos și se mișcă bine, în schimb descoperim că are Alzheimer și abia se ține pe picioare. Deci, în loc să fim incluse la un anumit tip de contract, pentru că facem o muncă aproape ca asistente la domiciliu, avem un contract diferit. Deci cerem și salarii decente, adecvate condițiilor în care lucrăm!”

Celor care le spun „De ce nu vă întoarceți în România, dacă nu găsiți condiții?”, Ionela le răspunde: „Pentru că facem o muncă cinstită, una din cele mai altruiste munci, asemenea celei de asistent sanitar: aceea de a avea grijă de bătrâni. Pe cei care comentează, îi invit să vină să încerce să facă această muncă. Nu furăm, plătim taxe în Italia, de aceea avem tot dreptul să stăm aici și să cerem să fim tratate cu respect, să obținem o pensie! Dacă mergem în România, ce mai găsim de muncă, la o vârstă, și în condițiile în care ne-am pus la risc și sănătatea în Italia? De ce pe Facebook sunt comentariile astea, mai ales între noi, românii?”

Cu un mesaj și pentru cele care au rămas acasă, deși au aceleași condiții grele de muncă, vine și Petra: „Noi nu suntem sclavii unor alte persoane. Dacă acceptăm aceste condiții și știm doar să ne lamentăm, stând în fotoliu sau pe rețelele de socializare, suntem sclavii propriilor noastre limite și convingeri! Noi facem o muncă plină de demnitate, o muncă la fel ca altele. Dar dacă nu ieșim noi în față, să ne cerem drepturile, cine o va face în locul nostru?”

VIdeo: Participantele s-au reunit și au transmis mesajul: „STOP h24”, făcând referire la situația îngrijitoarelor care locuiesc la domiciliul persoanei asistate și sunt vrând-nevrând 24 de ore din 24 la dispoziția acesteia.

„Îngrijitoarele sunt angajați de serie B, care sunt folosite niște lămâi stoarse și apoi aruncate”

În încheiere, am vorbit cu inițiatorul și organizatorul protestului, Marco Fabrizio Maria Peverada, secretar național al sindicatului La Panca del Mutuo Soccorso, căruia i-am cerut să ne facă un bilanț al manifestației. 

„Am solicitat la Chestură autorizația de a organiza protestul în fața Parlamentului, unde vocea acestor doamne să fie auzită. Dar nu am obținut acea autorizație! E prima manifestație de acest gen, iar noi cerem ca lucrătorii casnici să aibă aceleași drepturi ca ceilalți angajați. Peste tot, când se vorbește la nivel de legislativ de drepturile angajaților, se menționează ‘cu excepția lucrătorilor casnici’!

Singura dată când această categorie a fost luată în considerație la fel ca celelalte categorii, a fost când s-a introdus obligativitatea certificatului verde! Dar când e vorba de drepturi, categoria lor e mereu exclusă. Nu există tutela sănătății în caz de boală, nu există cassa integrazione. De ce aceste femei trebuie să ajungă la spital, bolnave? Noi nu vrem să ajungă să sufere de „Sindromul Italia”, vrem ca ele să aibă acces la controale periodice! În fabrici, când te angajezi, faci o vizită medicală ca să se cunoască starea de sănătate, dar nu e valabil și pentru lucrătorii casnici, cum ar trebui să fie.

INPS știe care sunt riscurile pentru o persoană care are grijă de un bătrân cu Alzheimer! De ce lăsăm aceste femei abandonate, fără tutelă legală, până explodează? Nu e drept! Și când explodează, se întâmplă ca și cum ai avea o lămâie stoarsă, pe care o arunci! Și nici nu au unde să meargă, pentru că trăiesc în casele persoanelor asistate!”

Marco Peverada continuă: „Acum, vrem să spunem gata! A fost un prim pas, am făcut ca vocea noastră să fie auzită, pentru prima oară! Da, suntem o organizație care e încă mică, dar, dacă nu facem nimic, cei care se vor ocupă de contractele naționale vor fi tot sindicatele recunoscute și situația, neschimbată, e sub ochii noștri. Pe de o parte avem drepturile unei categorii, pe de altă parte avem legea care spune că domiciliul este inviolabil.

Cum putem noi controla condițiile în care lucrează aceste persoane? Deci trebuie să schimbăm legea, articolul 14 din Constituție, astfel ca să poată fi introduse și excepții, pentru a putea garanta respectarea drepturilor lucrătorilor casnici! La fel, angajații trebuie să poată fi concediați doar pe baza unui motiv valabil, nu cum e acum, că pot fi dați afară fără a explica motivul! De ce avem angajați de serie A și de serie B, când, potrivit Constituției, suntem toți egali?”

Care sunt următorii pași, ce e de făcut? 

„Noi am scris Președintelui Italiei, care este Garantul Constituției, de două ori, pentru a-i explica cererile noastre. Nu am primit răspuns. Dar vom continua, pentru că legile se schimbă în Parlament, deci trebuie să insistăm pe lângă partide. Dar aceste doamne, care pentru mine sunt niște eroine, nu au drept de vot, deci partidele sunt prea puțin interesate de problemele lor!”

Cine vrea să cunoască activitățile organizației, poate urmări pe Facebook pagina dedicată: „Panca del Mutuo Soccorso”.