„Multă lume mă întreabă dacă să plece sau nu din România. După ce am trăit şi muncit în 8 ţări, iată răspunsurile mele”

Con­ti­nuă exodul românilor care pleacă la muncă în străinătate, ajungându-se la statistici care ne spun că sunt milioane de români plecați din țară, mulți doar cu bilet pentru „dus”. Problema migraţiei ca­pă­tă însă noi dimensiuni pentru economia României, având în ve­dere că majoritatea celor care plea­că au studii medii sau superioare și competențe calificabile.

La început, populația care emigra provenea din pătura săracă, din rândurile șomerilor, a celor care rămăseseră fără un loc de muncă în urma închiderii fabricilor, dar în ultimii ani situația s-a schimbat radical. Din România pleacă medici, profesori, arhitecți, ingineri iar motivele emigrării lor sunt complexe, pe lângă decalajul salarial se adaugă lipsa de perspective pe plan profesional, situația precară a sistemului sanitar și, nu în ultimul rând, a celui de învățământ. Toate acestea îi fac pe intelectualii români să caute o casă și o țară nouă, care să satisfacă exigențele lor de a trăi și a modului în care își vor crește și educa copiii.

Iată ce scria despre acest subiect pe Facebook fostul ministru al Educaţiei, Daniel P. Funeriu:

„Multă lume mă întreabă dacă să plece sau nu din România. După ce am trăit și muncit în 8 țări, iată răspunsurile mele:

1) Dacă e pentru studii, 100% plecați. Universitățile din România (cu mici excepții gen câteva de medicina), sunt o vulnerabilitate, nu o oportunitate pentru viitorul vostru.

- Continuarea după publicitate -

2) Ca adult în România poți să îți găsești o nișă de confort personal destul de bună cu un minim de efort. Dacă odată ieșit pe stradă, sau interacționând cu orice structură a statului nu sunteți deranjat de ce găsiți, puteți sta liniștiți în România. Eu unul am constatat că orice interacțiune am cu Statul Roman este toxică pentru viața mea.

3) Dacă aveți copii sub 6 ani, dați-le o șansă și plecați. Eu nu cred că România se va face bine, ca sistem și din punct de vedere structural în următorii 50 de ani. Ce distrug ăștia acum în educație, cel puțin va dăinui 20 de ani minim”.

Pentru publicația noastră, fostul ministru a declarat ca o completare: „Nu aș vrea să port pe umeri consecințele gândurilor exprimate aici, ele sunt însă rezultatul experienței mele. Aș vrea mult să mă fi înșelat.”