Marius Viorel Bochiș, un muncitor român de 41 de ani, stabilit în Lama Polesine din comuna Ceregnano, provincia Rovigo din Italia, și-a pierdut viața într-un tragic accident de muncă petrecut la data de 21 martie 2025, în incinta companiei Grandi Riso Spa din localitatea Pontelagorino, provincia Ferrara.

În acea după-amiază de vineri, în jurul orei 15:00, în timpul unei intervenții care ar fi trebuit să fie una obișnuită, Marius a căzut în gol de la o înălțime de zece metri, în interiorul unui siloz aflat pe platforma pe care lucra pentru firma Montaggi Industriali SRL.
În ciuda intervenției rapide a echipajelor de salvare, viața lui nu a mai putut fi salvată, relatează publicația Polesine24.
Peste un deceniu, Marius a muncit cu dăruire, profesionalism și o dorință sinceră de a-i ajuta pe ceilalți, construind legături solide și respectate în comunitatea locală.
Acest lucru a fost evident la slujba de înmormântare oficiată la biserica ortodoxă română din Rovigo, unde o mulțime impresionantă s-a adunat pentru a-și lua rămas bun.
Slujba a fost condusă de preotul Nicolae Budui, care, într-o atmosferă de adâncă reculegere și simbolism liturgic, a rostit:
„Îl încredințăm pe Marius Domnului ca să se odihnească într-un loc luminos, într-un loc cu verdeață, într-un loc de odihnă, de unde au fugit durerea, întristarea și suspinul.”

În biserică, plină până la refuz, florile, lumânările aprinse în mâinile celor prezenți și cântecele corale au creat un cadru solemn în care comunitatea l-a comemorat pe cel pe care preotul l-a descris ca fiind „un băiat cu adevărat bun, dedicat, prezent, disponibil, care nu lipsea niciodată de la slujbă.”
La funeralii au fost prezenți soția sa, Victoria, fiica de 16 ani, fiul de numai 4 ani, dar și primarul localității Ceregnano, Egisto Marchetti, alături de numeroși prieteni și membri ai comunității în care Marius activa și ca membru al consiliului parohial.

După slujbă, cortegiul funerar a însoțit sicriul spre cimitirul din Ceregnano, unde Marius a fost înmormântat.
Tragedia care i-a curmat viața lasă în urmă nu doar o durere profundă, ci și o amintire vie a unui om care a fost iubit de toți cei care l-au cunoscut, o altă victimă a muncii care nu va fi uitată.
