Italia și-a menținut populația stabilă în 2025 numai datorită cetățenilor străini rezidenți în această țară, într-un context în care numărul deceselor a depășit cu mult numărul nașterilor. Fără acest aport, declinul demografic al țării ar fi fost mai accentuat, arată datele prezentate de Institutul Național de Statistică.
Potrivit Istat, în Raportul anual 2026, sporul natural al Italiei a fost negativ în 2025, cu un minus de 296.000 de persoane. Acest deficit a fost acoperit în întregime de soldul migratoriu pozitiv, care a adus același plus de 296.000 de persoane, permițând astfel populației să rămână la același nivel față de anul precedent.
Italia se confruntă în continuare cu o criză demografică profundă. În 2025 s-au înregistrat 355.000 de nașteri, cel mai scăzut nivel de până acum, iar numărul mediu de copii pe femeie a coborât la 1,14, un nou minim istoric.
Scăderea este legată de mai mulți factori, printre care amânarea momentului în care tinerii devin părinți, instabilitatea economică, salariile considerate insuficiente, locurile de muncă precare și lipsa unor servicii adecvate.
În acest context, migrația a devenit elementul care a împiedicat reducerea populației. Istat subliniază că imigrația „contribuie la menținerea demografică și la schimbul între generații”, iar cifrele arată că intrările din străinătate au compensat integral pierderea naturală a populației.
Numărul cetățenilor străini rezidenți în Italia a ajuns la 5,6 milioane, în creștere cu 3,5% față de anul anterior. Ei reprezintă 9,4% din populația totală. În urmă cu zece ani, populația străină era de 4,8 milioane de persoane, adică 8% din total.
O parte dintre străinii stabiliți în Italia au obținut între timp cetățenia italiană. În ultimul deceniu, numărul naturalizărilor a ajuns la 1,7 milioane. Totuși, în 2025 s-a observat o scădere a dobândirilor de cetățenie: 196.000, față de 217.000 în 2024 și 214.000 în 2023.
Potrivit celor mai recente date detaliate Istat, aferente anului 2024, românii sunt prima comunitate străină din Italia după numărul copiilor născuți cu cel puțin un părinte român. Pentru 2025 nu există încă date la nivelul detaliat pe comunități de origine ale părinților.
În 2024, clasamentul era: români – 10.532 de copii, marocani – 9.448, albanezi – 9.115.
Institutul avertizează însă că simpla sosire a migranților nu este suficientă pe termen lung.
„Pentru ca migrațiile să poată contribui în mod structural la reechilibrarea demografică a țării, este necesar și să fie favorizată rămânerea migranților pe teritoriu, prin parcursuri de integrare pe termen lung. Deși, în timp, a crescut capacitatea de a-i menține pe migranți în Italia, pot exista încă marje de îmbunătățire”, se arată în raport.
Dincolo de disputa politică, concluzia datelor Istat este că Italia îmbătrânește rapid, are tot mai puțini copii și pierde populație activă. Într-o astfel de situație, fără aportul migrației, țara ar intra într-un declin demografic și mai sever.
