Italia: Evenimente editoriale dedicate volumului „De la romani la români. Imn latinității” de Ioan Aurel Pop

- Conținut sponsorizat -

Două evenimente editoriale dedicate volumului „De la romani la români. Imn latinității” (Dai romani ai romeni. Elogio della latinità) de Ioan Aurel Pop, apărut în traducere italiană la editura Rediviva din Milano, vor fi găzduite în zilele de 18 și 19 februarie 2023 de Primăria orașului Santa Marinella (Roma) și Biblioteca orașului Spoltore (Pescara).

Sâmbătă 18 februarie 2023, de la ora 16 00, sala Municipală a Primăriei din Santa Marinella, va găzdui prezentarea volumului \De la romani la români. Imn latinității”, la care vor interveni: Irina Lazăr, prof. Cristian Luca, scriitorul Armando Santarelli. Vor fi prezenți la eveniment primarul localității Pietro Tidei și Pierluigi D‘Emilio (Departamentul de cultură). Evenimentul va fi urmat de un recital la chitară susținut de Rodolfo D’Orazio și Sandro Tascione.

Duminică 19 februarie 2023, de la ora 16 00 va avea loc prezentarea volumului prof. Ioan Aurel Pop, în cadrul Bibliotecii Municipale din Spoltore (PE) la care vor participa autoritățile orașului, public italian și român.

Cu această ocazie editura Rediviva va dona Bibliotecii Municipale mai multe titluri din diferite colecții.

- Continuarea după publicitate - UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Organizatorii celor două manifestări: Primăriile orașelor Santa Marinella și Spoltore, Institutul Cultural Român și de Cercetare Umanistică din Veneția, Asociația Politeia în colaborare cu editura Rediviva.

 

„De la romani la români. Imn latinității”de Ioan Aurel Pop; apărut traducere în limba italiană la editura Rediviva, 2022, colecția Culturi și civilizații.

„[…] Este o carte care s-ar cuveni să devină lectură de căpătâi în toate școlile românești – scrie Irina Petraș.

- Continuarea după publicitate -

Recurgând la o bibliografie mai mult decât impresionantă, reformulând pe înțeles adevăruri pe care publicul larg întârzie să le asimileze […] Rod al unei prelungi și pasionate cercetări, cartea e mai mult decât necesară în vremurile de primejdioasă dezorientare pe care le trăim.

Deși «romanitatea lumii și, implicit, romanitatea românilor sunt realități verificate de generații întregi de savanți» și ele nu pot fi «schimbate, negate, acceptate, minimalizate sau exagerate după bunul plac al cuiva sau după gustul unor epoci», căci «originea unui popor nu se perimează, nu se adaptează și nu se schimbă în funcție de vremuri, de guvernanți sau de mode», latinitatea, constantă a istoriei noastre, e periodic contestată de «ignoranți, răuvoitori sau inamici ai românilor». Latinitatea ocupă şi astăzi un loc foarte important în lume, romanii au fost «mari cuceritori, dar şi mai buni organizatori, iar mai presus de ambele au fost legislatori». Vasile Pârvan scria: «Îi slăvim pe daci pentru vitejia lor şi îi binecuvântăm pe romanii cuceritori, căci datorită lor ne-am născut noi, miracolul românesc». Academicianul Ioan Aurel Pop arată că termenul miracol nu se referă «atât la modul de formare a românilor ca popor, cât la modul de dăinuire aici, în calea năvălitorilor».”

Academicianul Ioan-Aurel Pop continuă prin studiile și publicațiile sale, tradiția cercetărilor promovate de istoricii români care s-au ocupat de istoria poporului român, asemenea lui Dimitrie Onciul, Ioan Bogdan, Nicolae Iorga, Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Alexandru Lapedatu, Gheorghe. I. Brătianu sau David Prodan etc., care au slujit cu onestitate și profesionalism meseria de istoric.

Istoricul și profesorul Ioan-Aurel Pop ne îndeamnă și în volumul de față la o analiză profundă, critică și onestă a trecutului. Trecutul românilor trebuie în mod obligatoriu judecat în contextul vremii, potrivit cu ceea ce scria Nicolae Iorga, istoria românilor trebuie să fie analizată în contextul european al vremii și printr-o analiză comparativă cu realitățile și evoluția națiunilor din Occident.

- Continuarea după publicitate -

„Apartenența românilor la latinitate – afirmă istoricul Ioan-Aurel Pop – calitatea lor de membri ai marii familii a popoarelor romanice incumbă o anumită zestre istorică și indică o formă de evoluție. Aceste realități nu reprezintă un merit al românilor, dar îi așază pe români în rând cu lumea, le stabilește convergențe și explică multe realizări ale lor. Latinitatea românilor nu este un lucru de laudă și nici unul de rușine, ci este o simplă realitate, aceea de a fi înrudiți, lingvistic și cultural, cu italienii, cu spaniolii, cu francezii, cu portughezii etc. […)] Românii sunt urmașii romanității orientale și singurii reprezentanți actuali ai acesteia, iar mărturia supremă a acestui fapt este chiar limba lor, din care face parte și numele lor, purtător în sine al amintirii Romei. Românii sunt romanii de la Dunăre și de la Carpați, așa cum francezii sunt romanii dintre Alpi, Atlantic și Pirinei, doar că românii au păstrat nu numai limba latină (transformată, firește), ci și numele romanilor.”

Ioan Aurel Pop este istoric, profesor universitar și președinte al Academiei Române.

Director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, a condus şi Institutul Cultural Român din New York (S.U.A.), precum și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (Italia). Din martie 2012, este Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 2015, este președintele Comitetului Național al Istoricilor din România și reprezentantul României în Comitetul Internațional de Științe Istorice.

Membru în diverse academii și organizații științifice naționale și internaționale, visiting professor al unor universităţi din S.U.A., Franţa şi Italia, acad. prof. Ioan-Aurel Pop este, de asemenea, autor a peste cincizeci (50) de cărți, tratate și manuale, și a peste trei sute (300) de studii și articole, publicate la edituri de prestigiu și în periodice din peste 20 de țări din Europa, America și Asia. Temele predilecte de cercetare fac parte din domeniul istoriei medievale și moderne timpurii: instituții ale Transilvaniei, relații între Țările Române, națiunea medievală, raporturi româno-maghiare, paleografia latină și limba latină ca limbă a izvoarelor.