Prof. doc. Ezio Aceti, psiholog pentru copii, expert în psihologia dezvoltării și psihologie școlară, psihologia handicapurilor și a dizabilităților, a fost invitatul de onoare al Duminicii comunitare dedicate în mod special familiilor tinerilor și copiilor din Comunitatea catolică românească din Torino, duminică 16 februarie 2025, după întâlnirea pregătitoare de joi 9 ianuarie.

„De aceea, îi va lăsa bărbatul pe tatăl său și pe mama sa, și se va uni cu femeia sa și vor forma un singur trup” (Gen 2, 24).
Încă de la începutul creației, bărbatul și femeia au fost destinați a se uni pentru a dărui viață: viața propriilor fii, devenind astfel părinți, tată și mamă.
O „meserie” care nu se învață, cel mult „se fură”: se fură (poate) de la proprii părinți, prin forța exemplului primit de la aceștia.
„A fi părinte este meseria cea mai dificilă” de câte ori nu am auzit această frază de-a lungul timpului…și de câte ori mulți dintre noi nu am trăit pe propria piele sentimentul că este cu adevărat greu a fi un bun părinte.
Cu atât mai mult în aceste timpuri când trăim: „nu […] într-o epocă a schimbării, ci într-o schimbare de epocă” (Papa Francisc), când pentru prima dată în istoria umanității, copiii par să fie mult mai pregătiți decât părinții, având la dispoziție răspunsurile imediate oferite de către lumea digitală.
La toate aceste dificultăți și provocări se adaugă, în diaspora, și singurătatea părinților în a-și crește copiii, de cele mai multe ori lipsiți de îmbrățișarea ocrotitoare a familiei „patriarhale”, fără suportul fizic și emoțional al „vatrei părintești”.
Pentru a veni în ajutorul părinților care vor să afle cum se pot „descurca” cât mai bine în această „meserie”, părintele paroh Iulian Herciu l-a invitat pe profesorul doctor Ezio Aceti, psiholog și psihoterapeut, expert în mai multe ramuri ale psihologiei infantile și ale adolescenței, cu un curriculum de excepție, pentru a susține, în cadrul comunității, câteva dezbateri pe teme actuale.

„La bellezza dell’educare” (Frumusețea educației), „Amicizia, il nuovo nome della pace” (Prietenia, noul nume al păcii) și „La conquista della liberta’” (Cucerirea libertății) au fost temele alese de către prof. Ezio Aceti pentru cele trei momente de întâlnire cu părinții (și nu numai) comunității românești din Torino.
Atât întâlnirea din 9 ianuarie, cât și cea de duminică 16 februarie, care a prevăzut întâlnirea cu tinerii, liturghia solemnă, prânzul comunitar și conferința ținută de către prof. doc. Ezio Aceti au fost momente importante de comuniune materială, dar mai ales spirituală, unde foamea și setea de cunoaștere au avut un rol principal.
Ascultarea reciprocă, faptul de „a cunoaște un pic mai mult pentru a putea iubi un pic mai mult și a educa mai bine”, evitarea erorilor (nostalgia timpurilor trecute și pedepsele rigide), noțiunea că „iubirea se învață și poate fi educată”, conștientizarea faptului că suntem făcuți prin și din iubire, și pentru a iubi (cu cât reușim să ne iubim noi înșine cu atât mai mult vom deveni iubire unii pentru ceilalți) sunt câteva dintre ideile prezentate într-un mod simplu, plăcut, șugubăț și pe înțelesul tuturor a câtorva dintre principiile fundamentale ale parenting-ului, toate având rădăcini și explicații ce izvorăsc din Sfânta Învățătură.
Iar tinerii ce se pregătesc pentru primirea sacramentului Mirului au avut și ei, la rândul lor, bucuria de a primi indicații utile pentru „viața de zi cu zi”: „L’amicizia e’ la cosa più bella ma la piu’ difficoltosa” (Prietenia este cel mai frumos lucru, dar și cel mai dificil) și „Non importa quante volte sbagli, ma importante e’ rialzarsi” (Nu contează de câte ori greșești, dar cel mai important este să te ridici).
Mulțumindu-i părintelui paroh Iulian Herciu pentru această frumoasă inițiativă care a implicat acea parte a comunității ce se află în timp de pregătire pentru primirea sacramentelor Primei Sfânte Împărtășanii și Mirului, inițiativă care dorește să fie un instrument de instruire în plus pentru părinți și educatori care amintește importanța faptului de a se instrui, de a citi, nu putem să nu ne amintim și de dascălul copilăriei noastre Ion Creangă, ale cărui învățături sunt atât de valabile și astăzi: „Cartea îţi aduce şi oarecare mângâiere. Eu să nu fi ştiut a ceti, de mult aş fi înnebunit, câte am avut pe capul meu… Din cărţi culegi multă înţelepciune şi, la drept vorbind, nu eşti o vacă de muls pentru fiecare”.
Tatiana Ghiurca