Guvernul condus de Luca Alexandru Niculescu a primit marți, 20 octombrie 2026, votul de încredere al Parlamentului României, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Cabinetul, alcătuit din miniștri PSD și independenți, a depășit pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, după cinci luni și jumătate de criză guvernamentală.
Noul Executiv minoritar are un premier independent și 18 miniștri, dintre care doi sunt miniștri delegați. Marian Neacșu este singurul viceprim-ministru și va conduce și Ministerul Afacerilor Interne. PSD are 12 reprezentanți în cabinet, inclusiv un ministru delegat, iar celelalte șase funcții de ministru sunt ocupate de independenți.
PNL și UDMR au susținut învestirea fără să intre în Guvern. Toți miniștrii propuși au primit avize favorabile în comisiile de specialitate înaintea votului din plen.
Componența Guvernului Luca Niculescu
Lista membrilor noului cabinet este următoarea:
- Prim-ministru: Luca Alexandru Niculescu — independent.
- Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu — PSD.
- Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan Ovidiu Popa — PSD.
- Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare — independent.
- Ministrul Afacerilor Externe: Sebastian Dănuț Neculăescu — independent.
- Ministrul Justiției: Radu Marinescu — PSD.
- Ministrul Apărării Naționale: Ștefan Radu Oprea — PSD.
- Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir — PSD.
- Ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel Bogdan Dumitru — independent.
- Ministrul Energiei: Dumitru Chisăliță — independent.
- Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin Ionuț Barbu — PSD.
- Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia Elena Intotero — PSD.
- Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Marcel Alexandru Stoica — PSD.
- Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu — PSD.
- Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole — PSD.
- Ministrul Sănătății: Alexandru Florin Rogobete — PSD.
- Ministrul Educației și Cercetării: Valentin Sorin Costreie — independent.
- Ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin Gabriel Ionescu — PSD.
- Ministrul Culturii: Ioana Ruxandra Victoria Ciocan — independent.
Ce prevede programul de guvernare
Programul pentru perioada 2026–2028 urmărește reducerea deficitului bugetar, relansarea producției interne și reorganizarea administrației. Documentul include și obiective care depășesc acest interval, în domenii precum infrastructura, educația și apărarea.
Măsurile anunțate trebuie transpuse în acte normative și finanțate prin bugetele anuale, iar unele dintre promisiunile sociale sunt condiționate de resursele disponibile.
Taxe și buget
În fiscalitate, Guvernul își asumă păstrarea principiului cotei unice și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, fără o nouă amânare. Ținta pe termen mediu este coborârea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030.
Programul prevede trecerea graduală la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață, evaluarea facilităților fiscale și un calendar predictibil pentru accize.
Este propus și un mecanism de impozitare la ieșire, cunoscut ca „exit tax”, pentru câștigurile de valoare generate în România înaintea transferului unor active, al rezidenței fiscale sau al activității economice în alte jurisdicții.
Pentru creșterea veniturilor statului, Executivul propune reorganizarea ANAF, reunificarea cu Autoritatea Vamală Română și controale orientate mai mult spre contribuabilii cu risc fiscal. Sunt promise și rambursări mai rapide pentru firmele care își îndeplinesc obligațiile.
Pensii și sprijin pentru familii
Una dintre principalele promisiuni este reluarea indexării pensiilor din 2027. Programul nu fixează un procent al majorării, iar costurile trebuie corelate cu resursele bugetare și cu reducerea deficitului. Tot în 2027 este prevăzută elaborarea proiectului unei noi legi a salarizării în sectorul public.
Guvernul propune eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru mamele cu copii sub doi ani și pentru veteranii de război, cu identificarea unor resurse bugetare compensatorii. Aplicarea măsurii depinde, astfel, de posibilitățile de finanțare.
Părinții care revin voluntar la muncă atunci când copilul are între șase și 12 luni ar putea păstra indemnizația de creștere a copilului încă șase luni. Pentru revenirea după vârsta de 12 luni, perioada propusă este de trei luni, fără cumul cu stimulentul de inserție în acest interval.
Documentul prevede și posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul de creștere a copilului, cu acordul părinților.
Sănătate și educație
În sănătate, prioritățile includ prevenția, dezvoltarea centrelor comunitare și sprijinirea personalului medical din mediul rural. Sunt prevăzute bonificații, locuințe de serviciu și bugete de practică pentru medicii de familie, în colaborare cu autoritățile locale.
Guvernul anunță extinderea programelor de depistare a cancerului și a listei vaccinurilor gratuite sau compensate. Screeningul neonatal ar urma să fie extins la 22 de biomarkeri, cu acoperire națională din 2027. Programul include și dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală și de prevenire a adicțiilor.
În educație, programul „Masă sănătoasă” ar urma să fie extins treptat, cu prioritate în comunitățile vulnerabile și rurale, până la generalizarea vizată pentru anul școlar 2029–2030. Este propus și un cadru legal pentru „Școală după școală”, cu program între orele 8:00 și 17:00.
Până în 2029, Executivul urmărește finalizarea unui sistem informatic integrat al educației, care să includă catalogul electronic, evidența elevilor și a personalului și digitalizarea examenelor. Documentul prevede reducerea raportărilor administrative cerute școlilor și continuarea programelor împotriva abandonului școlar.
Energie și infrastructură
În energie, ținta este aducerea în sistem a aproximativ 5.800 MW de capacități noi de producție până la sfârșitul lui 2027: circa 3.600 MW din surse regenerabile și 2.200 MW pe gaze naturale.
Sunt prevăzute dezvoltarea stocării, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și pregătirea finanțării pentru Unitățile 3 și 4. Programul mizează și pe începerea producției din Neptun Deep în 2027, precum și pe folosirea gazelor din Marea Neagră pentru securitatea aprovizionării și dezvoltarea industriei din România.
În transporturi, Guvernul își propune deschiderea a aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres până la finalul lui 2026. Pentru 2028, obiectivul este depășirea unei rețele de 2.000 de kilometri, prin avansarea lucrărilor pe A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8. Sunt incluse și proiecte noi de drumuri expres și modernizarea infrastructurii feroviare.
În agricultură, documentul propune completarea despăgubirilor pentru seceta din 2025 până la 200 de euro pe hectar, un mecanism permanent de asigurare împotriva secetei din 2027 și dezvoltarea infrastructurii de irigații pentru 2,8 milioane de hectare până în 2032.
Administrație și politică externă
În primele șase luni este prevăzut un audit al ministerelor, agențiilor și structurilor subordonate, urmat de integrarea celor cu atribuții suprapuse. Dimensionarea personalului ar urma să țină cont de volumul real de activitate.
La nivel local, documentul propune servicii comune pentru primăriile mici și stimulente pentru comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.
Pe plan extern, prioritățile sunt finalizarea aderării la OCDE, consolidarea rolului României în UE și NATO, sprijinirea Republicii Moldova și continuarea sprijinului pentru Ucraina.
În apărare, programul prevede creșterea graduală a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2035, din care 3,5% pentru apărarea propriu-zisă și 1,5% pentru cheltuieli conexe.
Justiție și ordine publică
În justiție, programul prevede adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026–2030, extinderea serviciilor digitale și înființarea unei Agenții Naționale pentru Protecția Victimelor.
La Interne sunt propuse reorganizarea Poliției Române, a Jandarmeriei și a Poliției de Frontieră pe baza unei analize de risc, combaterea violenței stradale și a traficului de droguri și modernizarea intervențiilor de urgență.
Documentul urmărește și delimitarea mai clară a atribuțiilor poliției locale față de Poliția Română, precum și actualizarea cadrului legal pentru procesarea automată a abaterilor rutiere.
Ce promite Guvernul pentru românii din diaspora
Pentru românii din străinătate, programul prevede înființarea Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni, ca mecanism permanent de dialog cu Guvernul.
Sunt anunțate modificări ale legislației privind pașapoartele cetățenilor cu domiciliul în străinătate și digitalizarea dosarelor de pensionare, prin conectarea sistemelor românești cu instituțiile din statele de reședință.
Executivul vrea și un ghișeu unic digital pentru cei care revin în țară, care să reunească serviciile de ocupare, recunoașterea diplomelor și calificărilor și sprijinul pentru antreprenoriat.
Documentul include promovarea programului „Diaspora Investește Acasă”, cu granturi de până la 200.000 de euro pentru firme nou-înființate de români stabiliți în străinătate, precum și extinderea cursurilor de limbă română și a taberelor pentru copiii din diaspora.
Cine este Luca Alexandru Niculescu
Luca Alexandru Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, în București, și are 55 de ani. A ajuns la conducerea Guvernului după o carieră construită în jurnalism și diplomație. Nu a fost membru al unui partid politic, parlamentar sau ministru înaintea desemnării pentru funcția de premier.
A absolvit în 1995 Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Un an mai târziu a obținut un master în jurnalism european la Centrul Universitar pentru Jurnalism din Strasbourg.
Nu este căsătorit și nu are copii.
Copilăria și istoria familiei
Niculescu provine dintr-o familie bucureșteană cu tradiție comercială și legături istorice cu liberalii. Străbunicul său, Jean Niculescu, a fost senator și, pentru o scurtă perioadă, ministru al Comerțului. Familia dezvoltase afaceri cu țesături și stofe și avea relații apropiate cu familia Brătianu.
În evocările sale despre copilărie, Niculescu a vorbit despre anii petrecuți în zona Cișmigiu și apoi în cartierul Berceni. Acasă se păstrau piese de mobilier și tablouri salvate din proprietățile naționalizate.
A povestit și despre bunicul său, care a petrecut aproximativ opt ani la muncă forțată, la Canalul Dunăre–Marea Neagră și în Bărăgan.
Interesul pentru limba franceză s-a format încă din copilărie, inclusiv prin revistele primite de la o bunică stabilită în Franța. În adolescență asculta rock și era atras de literatură, istorie și limbi străine.
La Revoluția din decembrie 1989, când avea 18 ani, a mers în centrul Bucureștiului alături de prieteni și de tatăl său. Ulterior, împreună cu tatăl și unul dintre frați, a ajuns și la sediul Radioului.
Peste două decenii în jurnalism
Niculescu și-a început activitatea în presă în 1992, la RFI, iar în 2000 a devenit redactor-șef al RFI România. Specializarea sa a fost în principal în relații internaționale și afaceri europene. A lucrat în jurnalism până în 2016.
În televiziune, a realizat din 2006 emisiunea „Afaceri externe”, la The Money Channel. Între 2007 și 2012 a moderat la TVR 1 „Arena publică”, „Europa ne privește” și „Fără frontiere”. Din 2012 a realizat la Digi24 emisiunile „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”.
A fost corespondent în România pentru France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération. Timp de cinci ani a semnat și o rubrică săptămânală în Dilema Veche.
Activitatea în presa română și franceză a precedat trecerea sa la reprezentarea diplomatică a României.
Ambasador în Franța și coordonator al aderării la OCDE
În 2016, președintele Klaus Iohannis l-a numit ambasador al României în Franța. A fost acreditat și în Principatul Monaco și Principatul Andorra, iar mandatul său diplomatic s-a încheiat în 2022.
De la Paris a reprezentat România și în relația cu organizațiile internaționale, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. Între 2019 și 2022 a condus Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța.
Din septembrie 2022 a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și de coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Această responsabilitate a presupus colaborarea cu ministerele și instituțiile implicate în îndeplinirea cerințelor organizației, inclusiv în fiscalitate, educație, mediu și administrație.
Printre distincțiile primite se numără Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor, acordat de Franța în 2019, Crucea Regală a României, în 2022, și Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită de Franța în 2023.
Ce avere a declarat
Declarația de avere semnată la 5 iunie 2024 cuprinde un apartament în București, unul în Mangalia și o cotă de 50% dintr-o casă de vacanță din Bezdead, județul Dâmbovița.
Niculescu a declarat și cote de 3/16 din două terenuri forestiere din Balotești, județul Ilfov, moștenite în 2002.
În același document figurau disponibilități bancare de aproximativ 49.491 de lei și 34.376 de euro, în România și Franța, și un venit salarial anual de 146.080 de lei de la Ministerul Afacerilor Externe. Nu erau declarate datorii sau credite.
Aceste date descriu situația consemnată în 2024.
Cum a ajuns la conducerea Guvernului
Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Luca Niculescu la 5 octombrie 2026, iar decretul a fost semnat a doua zi. A fost a patra nominalizare pentru funcția de premier de la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la 5 mai, după încercările nereușite ale lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.
Niculescu a depus lista miniștrilor și programul de guvernare la Parlament pe 15 octombrie. În discursul de învestitură, a subliniat că independența sa politică este compatibilă cu asumarea autorității de premier și că încrederea societății va trebui câștigată prin rezultate.
Votul din 20 octombrie îi oferă sprijinul necesar pentru formarea Guvernului. Urmează depunerea jurământului în fața președintelui și preluarea mandatului, cu un program care trebuie să împace reducerea deficitului cu investițiile și promisiunile sociale.
