ESCLUSIV. Noua lege cu privire la circulația mașinilor înmatriculate în străinătate: „E o încălcare și mai gravă a normativei europene!”

Pe 16 decembrie 2021, Curtea Europeană de Justiție a emis o hotărâre prin care declara că prevederile Codului rutier după schimbările din decembrie 2018, în vigoare din 1 ianuarie 2019, cu privire la circulația, în Italia, a mașinilor înmatriculate în străinătate, încalcă normativa comunitară, cu privire la cazul examinat, în materie de liberă circulație a capitalurilor. Drept consecință, Italia a abrogat articolele incriminate (par. 1-bis, 1-ter, 1-quater, 1-quinques, 7-bis e 7-ter art. 93 Cod Rutier) și a introdus o serie de alte prevederi, care vor intra în vigoare pe 18 martie 2022. Însă, în loc să corecteze normativa precedentă, în concordanță și ca actualizare a deciziei Curții Europene, Italia a introdus restricții descrise ca fiind mai dure față de șoferii care conduc mașini cu numere străine, dar și față de proprietari. 

Am vorbit despre noua normativă chiar cu avocatul care a cerut intervenția Curții Europene. E vorba de Margherita Kòsa, de la Biroul de avocatură Kòsa – Musacchio din Milano, care ne-a explicat într-un amplu interviu cum a decurs cauza prin care s-a stabilit că Italia a adoptat și a aplicat o lege nelegitimă și, mai ales, de ce noua normativă nu rezolvă cu nimic situația. Ba dimpotrivă, „este și mai evident în contrast cu normativele europene și are caracter discriminatoriu pe baza naționalității”. 

Avocata româncă ne-a mai spus, în exclusivitate, că prin Biroul ei de avocatură, a fost înaintată plângere la Comisia Europeană cu privire la noile prevederi ale legislației rutiere. 

Precizăm că noile prevederi ale Codului Rutier, cuprinse în legea 238, sunt în vigoare de la 1 februarie 2022 – în ceea ce privește mașinile conduse de proprietari, iar paragraful care se referă la circulația mașinilor date spre folosință unor alți șoferi (paragraful n. 2, art. 93 bis.) va intra în vigoare la 60 de zile după publicarea în Gazzetta Ufficiale, mai precis pe 18 martie 2022.

Ce prevede noua normativă?

- Continuarea după publicitate -

Iată un rezumat al noilor reglementări, potrivit publicației Quattroruote. De la 1 februarie 2022, proprietarul unui vehicul înmatriculat în orice alt stat decât Italia care își transferă reședința în Peninsulă poate circula liber pe teritoriul național timp de trei luni. În această perioadă, vehiculul trebuie să fie înregistrat în Arhiva Națională a Vehiculelor (adică să obțină plăcuță de înmatriculare italiană), sau transferat în străinătate. În cazul în care vehiculul, pe parcursul celor trei luni, este încredințat ocazional sau temporar unei persoane rezidente în Italia, alta decât proprietarul, se va aplica o nouă normativă, din 18 martie 2022.

A doua noutate, care, după cum s-a menționat, va intra în vigoare la 18 martie 2022, se referă la persoanele cu domiciliul în Italia care, din motive de muncă, dar de cele mai multe ori din simple motive economice sau fiscale, conduc vehicule înmatriculate în străinătate. Potrivit noii reguli, în funcție de timpul în care vehiculul este la dispoziția unei alte persoane decât proprietarul în cursul anului calendaristic, pot apărea două situații: până la maximum 30 de zile, chiar dacă nu sunt consecutive, sau a doua situație, pentru o perioadă de timp mai mare.

Până la 30 de zile de disponibilitate, de exemplu prin împrumutare, sunt necesare anumite documente. În prima situație (disponibilitatea vehiculului pentru un număr de 30 de zile, chiar neconsecutive, în un an calendaristic – în mod similar cu ceea ce se întâmplă deja în unele cazuri – din 18 martie 2022, șoferul va trebui să aibă la bord un act semnat și datat de către titular, din care să rezulte în ce calitate și pentru cât timp este încredințat vehiculul persoanei care îl conduce.

În prezent, această obligație se aplică doar șoferilor de vehicule închiriate sau în leasing de la o companie înmatriculată în UE sau în Spațiul Economic European (adică țările UE plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia) fără un sediu social în Italia, sau vehicule împrumutate șoferului pentru o relație de muncă sau de colaborare cu o companie UE sau See care nu are sediul în Italia (orice altă situație este interzisă dacă șoferul are reședința în Italia de mai mult de 60 de zile).

Din 18 martie însă, obligația de a avea la bord o documentație adecvată, anume acel act menționat mai sus, se va extinde la toate situațiile, indiferent de situația proprietarului vehiculului – care poate fi deci și persoană fizică – dar și perioada de reședința în Italia a utilizatorului. Atenție, în sensul aplicării acestei reguli este valabilă disponibilitatea autovehiculului, nu circulația sa efectivă pe teritoriul național.

După 30 de zile de când mașina se află la dispoziția unui șofer care nu e și proprietar, devine obligatorie înscrierea la PRA / Registrul Public al Autovehiculelor.  În următoarele săptămâni, ACI, autoritatea competentă, va crea o arhivă electronică specifică a vehiculelor înmatriculate în străinătate în care, începând cu data de 18 martie, utilizatorii cu domiciliul în Italia vor trebui să înregistreze vehiculele cu specificarea titlului de folosire (împrumut, leasing, uzufruct etc.) și durata disponibilității (care poate fi și nedeterminată). Va fi stabilit și taxa specifică la care va fi supusă înregistrarea. În mod evident, utilizatorii trebuie să raporteze orice modificări ulterioare către PRA. În acest caz, actualizarea datelor (modificare de titlu, termen de disponibilitate etc.) trebuie comunicată în termen de trei zile de la modificare. De precizat că vehiculele înregistrate la PRA pot fi conduse și de membrii familiei care locuiesc împreună.

Dar de unde vor ști agenții dacă un vehicul cu înmatriculare străină neînscris la PRA și fără documentație a fost încredințat de mai mult sau mai puțin de 30 de zile șoferului cu domiciliul în Italia? Legea mai spune că, în lipsa documentației, se va considera autovehiculul ca fiind disponibil șoferului ipso facto și i se va cere înregistrarea imediată.

În practică, va funcționa așa: dacă la un control nu rezultă înscrierea la PRA și șoferul nu are documentația specifică la el, se va declanșa o primă amendă de 250 de euro cu obligația aducerii actelor la comandamentul poliției în termen de 30 de zile. Autovehiculul va fi supus reținerii administrative până la aducerea documentației sau, în orice caz, timp de 60 de zile. În cazul în care șoferul aduce la comandă documentația necesară și reiese că la momentul verificării vehiculul ar fi trebuit să fie înmatriculat la PRA dar nu a fost, se va declanșa o a doua amendă, de 712 euro, cu retragerea legitimației de înmatriculare și redarea ei numai după înregistrare (aceeași sancțiune este prevăzută în cazul omiterii variației disponibilității). Dacă, în schimb, șoferul nu se prezintă la sediul poliției cu documentele cerute, amenda va fi de 727 de euro.

Noua normativă respectă decizia Curții Europene ?

Avocat Margherita Kòsa: „Prin noua normativă sunt abrogate toate paragrafele cu privire la circulația autovehiculelor străine în Italia (1bis, 1 ter, 1 quater, 1 quinques, 7 bis, 7 ter art. 93) pentru a fi înlocuite cu paragraful nou 93 bis.

Foarte important de subliniat că noile modificări nu țin cont deloc de sentința CJUE. Dimpotrivă, citindu-le putem avea impresia că constituie o violare sistematică a sentinței. Deci noi considerăm că noile prevederi violează din nou normativele europene, drepturile și libertățile cetățenilor comunitari și a cetățenilor, în general, dar si Constituția italiană. Noua lege, așa cum se prezintă în acest moment, poate fi considerată o ofensă indirectă la adresa autorității Curții Europene, de a cărei decizie nu s-a ținut seama și ar putea deschide calea unei proceduri de infracțiune împotriva Italiei”.

Mai precis, ce schimbări aduce noul articol al Codului Rutier?

Avocat Margherita Kòsa: „Practic, obligațiile șoferilor (dar și proprietarilor) cu mașini înmatriculate în străinătate sunt și mai solicitante, atât din punct de vedere fiscal, cât și din punct de vedere birocratic față de normativa precedentă (cea introdusă prin așa numitul Decret Salvini, n. red), iar sancțiunile sunt mult mai severe. Persoanele care dobândesc reședința în Italia vor fi obligate, pentru a putea circula cu vehiculele lor înmatriculate în alte țări, să le înmatriculeze în Italia după cel mult 3 luni de zile de la dobândirea reședinței (precedenta normativă prevedea 60 zile, n.red). Dar acest lucru înseamnă, de fapt, că persoanele cu reședința în Italia (de mai mult de 3 luni de zile) nu pot folosi mașinile lor în Italia nici măcar pentru o singură zi! Iar persoanele, rezidente în Italia, care utilizează pe teritoriul național mașina cu titlul de împrumut (sau închiriere), vor trebui să țină la bordul mașinii contractul de comodat sau de închiriere cu menționarea datei în care a fost redactat documentul.

Dacă împrumutul (sau orice alt titlu) depășește 30 de zile, mașina trebuie înregistrată într-un anumit registru în Italia, ceea ce va presupune plata unor taxe. În acest mod se va putea constata o dublă taxare (în Italia și în țara de origine). Șoferii verificați fără contract cu dată sigură (data certa), vor fi obligați să înregistreze mașina imediat în registrul respectiv ținut la PRA (Pubblico Registro Automobilistico, n. red.).

Deci pe plan birocratic avem o înregistrare obligatorie după 30 de zile în caz de împrumut, care e echivalentă cu o înmatriculare, iar pe plan financiar o creștere a sancțiunilor”.

Ce amenzi sunt prevăzute?

Avocat Margherita Kòsa: „Sanctiunile sunt severe în mod disproporționat. Amenda e între 250,00 și 3.448,00 de euro, în funcție de diferitele situații / fattispecie și se aplică și ridicarea cărții de înmatriculare (sechestrul) vehiculului. În caz de circulație cu mașina sechestrată se aplică amenda între 2.046 și 8.186 euro și confiscarea autovehiculului dacă încălcarea este repetată”. 

Ce se întâmplă cu un șofer, să spunem român, care este oprit de un agent și îi este aplicată o amendă sau i se pune sechestru pe mașină? Ce sfat i-ați da unui client al dvs aflat în această situație?

Avocat Margherita Kòsa: „Atât legea actualmente în vigoare, cât și cea care va intra în vigoare pe 18 martie, sunt contrare normativelor europene. Deci orice organ, de poliție sau administrație publică, dar și judecătorii, ar trebui să NU o aplice! 

Mai ales străinii nu cunosc bine legile italiene. Nu știu că plata amenzii în formă redusă în Italia presupune recunoașterea responsabilității și renunțarea la recurs. Acest lucru nu este explicat de agenții care efectuează controlul și nu este scris nici pe amenda de circulație. Agenții ar trebui să explice acest lucru și să fie trecut și pe amendă. Ca alternativă la plată, pentru a evita ridicarea vehiculului sechestrat de un custode judiciar, la plată, este posibilă achitarea unei sume cu titlu de cauțiune. În acest caz se poate contesta procesul verbal în fața Judecătoriei (Giudice di Pace) în termen de 30 de zile, daca presupusul infractor are reședința în Italia și 60 de zile dacă are reședința în străinătate. În cazul în care s-a plătit amenda de către șofer, iar șoferul nu este și proprietarul mașinii, proprietarul va fi legitimat să conteste amenda (dar nu și șoferul).

Decizia Curții Europene precizează că normativa în vigoare se poate totuși aplica dacă automobilul se află la dispoziția unui șofer rezident nu temporar, ci permanent. 

Avocat Margherita Kòsa: „Dacă automobilul se folosește în Italia cu caracter permanent, CJUE permite obligația înmatriculării sau alte intervenții adecvate, dar nu disproporționate”.

Ministrul Transporturilor de atunci, precum și o parte din presa italiană, au susținut că e o măsură corectă de combatere a așa numiților “șmecheri” care ar încerca să evite plata unor amenzi sau unor taxe – mai mari în Italia – pentru mașini, uneori chiar scumpe. Ce părere aveți de aceste afirmații?

Avocat Margherita Kòsa: „În cadrul dezbaterilor din fața Curții Europene de Justiție,  Statul italian a invocat necesitatea adoptării unei asemenea legi, susținând că exista motive imperative și de interes general, pentru că Statul italian nu reușește să încaseze amenzile de la șoferii care circulă cu mașini înmatriculate în străinătate, nu reușește să identifice infractorii, acești șoferi nu plătesc taxa de autostradă, nu plătesc taxa de proprietate a mașinii în Italia și plătesc asigurare mai ieftină. 

CJUE nu a considerat aceste motive valide, întrucât doar mașinile care circulă în mod permanent și prevalent în Italia pot fi supuse taxelor în Italia. A reținut nerezonabil faptul că șoferii acestor mașini nu pot fi identificati, nu plătesc amenzile sau autostrada, iar dorința de a economisi nu poate fi considerată un fapt nelegitim.”

Ce se va întâmpla în viitor cu privire la noua normativă?

Avocat Margherita Kòsa: „La începutul lunii februarie, prin biroul de avocatură din care fac parte, am înaintat o plângere la Comisia Europeană, arătând că s-a abrogat o lege considerată contrară principiilor UE, dar s-a introdus o alta, cu încălcări și mai grave. 

Prin nerespectarea unor hotărâri europene, Italia riscă demararea unei proceduri de infracțiune. Sperăm ca demersul nostru să fie analizat cât mai curând și Comisia să intervină pentru a preveni aplicarea noii legi.

În paralel, s-a demarat și o acțiune la Curtea Constituțională italiană, pornind de la același caz, al soților de la Massa Carrara, de care mă ocup tot eu, împreună cu Avv. Prof. Alfonso Celotto, cunoscut constituționalist italian. Considerăm că prevederile articolului 93 Cod Rutier referitor la circulația mașinilor înmatriculate în străinătate sunt neconstituționale. Prin urmare, judecătorul a cerut și o părere a Curții Constituționale. Având în vedere că am obținut înainte o hotărâre a Curții Europene, cauza la Curtea Constituțională ar putea să decadă. Dar e posibil ca Judecătorul de la Massa Carrara să o solicite în continuare, ceea ce ar putea duce la o sentință de neconstituționalitate a normei. In orice caz, persoanele amendate pot înainta cauza în fața judecătorilor italian, împotriva Statului italian pentru despăgubire”.

Cazul care a ajuns la Curtea Europeană, printr-un avocat român

La sfârșit, i-am cerut avocatului Margherita Kòsa să ne spună cum s-a ajuns la obținerea unei hotărâri din partea Curții Europene. 

Avocat Margherita Kòsa: „Pe 17 februarie 2019, un cuplu de cetățeni slovaci, G.N. și W. X., au fost opriți de poliția rutieră. În cadrul acestui control de poliție s‑a întocmit un proces‑verbal de contravenție în privința lui GN, conducătorul vehiculului respectiv la momentul controlului menționat, precum și în privința lui WX, în calitate de proprietară a acestui vehicul, și s‑a decis punerea acestuia sub sechestru, pentru încălcarea articolului 93 alineatul 1-bis din Codul rutier, pentru motivul că GN, care avea reședința în Italia de mai mult de 60 de zile, conducea o mașină înmatriculată în străinătate. Am făcut recurs și am arătat judecătorului Dott. Alfredo Bassioni  că legea are un caracter discriminatoriu și încalcă principiile fundamentale, de liberă circulație din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene. Judecătorul a decis să suspende procedura, înaintând o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare de la Curtea de Justiție Europeană. Am cerut ca acea cauză să fie discutată în ședință publică, dar Curtea a decis că nu este necesar, pentru că întreg cadru prezentat era clar și simplu. Așa s-a ajuns la decizia din 16 decembrie, care cuprinde o serie de motivații detaliate”.

Știm că schimbarea Codului Rutier a afectat în mare parte cetățeni români, cărora le-au fost sechestrate mașinile, au primit amenzi usturătoare sau au fost nevoiți să trimită mașinile acasă. În demersurile făcute, a contat faptul că sunteți româncă?

Avocat Margherita Kòsa: „Da. Am avut la dispoziție și eu o mașină cu număr de România, a trebuit să găsesc un șofer fără reședință să o ducă în țară. M-am ocupat de zeci de cazuri ca cel al soților slovaci, dar din păcate mulți judecători nu au considerat legea contrară normativelor europene sau neconstituțională. 

Judecătorul de pace din Massa, Dott. Alfredo Bassioni, mai sensibil și mai pregătit în aceste materii, să spunem, în schimb, a înțeles cadrul general și a decis să ceară părerea Curții Europene și Curții Constituționale. După decizia CJUE, automat, normativa ar fi trebuit să NU mai fie aplicată de niciun judecător, de niciun reprezentant al administrației publice. În schimb, autoritățile publice chiar și după această hotărâre, au continuat și continuă să aplice amenzi.

Motivația mea personală e legată de respectarea principiilor de drept. În acest caz, Italia riscă să fie sancționată la nivel european”.