Drama unei familii de români din străinătate, ambii părinți au murit de cancer. Două copile au rămas singure pe lume

Marina și Gabriela Bîrleanu, două adolescente de origine română, rezidente în localitatea Hilgertshausen din Germania, în vârstă de 15 și respectiv 14 ani, se au în prezent doar una pe cealaltă. Tatăl lor a murit acum zece ani, iar mama lor în toamna anului trecut de aceeași boală necruțătoare: cancer.

După cum relatează publicația Merkur.de, Cipriana și Constantin Bîrleanu au venit din România în Germania în anul 2002 ca un cuplu tânăr, care își dorea un nivel de trai superior față de cel din țara natală.

Un nou început

Și aveau toate motivele să reușească deoarece Constantin a lucrat ca programator IT și câștiga foarte bine, iar Cipriana a ocupat un post de funcționară la o bancă.

La început au locuit cu chirie în Petershausen, localitate în care s-au născut și cele două fiice ale lor, Marina și Gabriela (prenumele celor două a fost schimbat intenționat).

Ulterior au cumpărat o casă în Hilgertshausen, dar aceasta „avea mare nevoie de renovare”, a povestit Ciprian Burlăcioiu, un apropiat al familiei Bîrleanu.

El locuiește vizavi de casa celor două surori orfane, cărora le-a dezvăluit trista poveste cu o voce calmă, găsind cu greu cuvinte pentru suferința incredibilă pe care acestea o trăiesc acum.

La numai o jumătate de an după ce familia Bîrleanu s-a mutat în propria lor casă, Constantin, tatăl celor două fete, a murit brusc. A fost internat puțin timp în spital, dar nu a mai putut fi ajutat, deoarece avea cancer în fază terminală, afecțiune depistată prea târziu.

Cele două fiice ale sale aveau pe atunci trei și patru anișori. Cipriana a rămas singură cu cele două fetițe. A lucrat, a continuat să renoveze casa și a avut grijă de copilele sale cât pentru doi părinți.

„La aproximativ un an și jumătate de la moartea soțului ei, a fost diagnosticată cu cancer la sân”, a povestit Ciprian Burlăcioiu. A început o luptă grea cu teribila boală, care a durat undeva între șapte și opt ani.

„Cu toate acestea, am văzut-o foarte veselă și iubitoare de distracție, a fost motivată să continue să trăiască cu familia ei”, a explicat Burlăcioiu.

Nenumărate ședințe de chimioterapie

În speranța că va învinge boala, mama celor două fete a efectuat numeroase ședințe de chimioterapie, a făcut absolut tot ce i-au recomandat medicii.

„Au fost momente de bucurie și încredere, a fost bine, dar au fost și momente când nu i-a fost bine”, și-a amintit Burlăcioiu. În toți acești ani, Cipriana a lucrat foarte mult de acasă, chiar înainte de pandemie, fiind angajată la o bancă.

Încetul cu încetul a reușit să-și achite creditul pentru casă. A fost susținută în treburile cotidiene de un cerc mare de prieteni și „nu s-a plâns niciodată”, a subliniat Burlăcioiu.

După o pauză, acesta a adăugat: „Chiar dacă știa la ce să se aștepte, ea a sperat că va ajunge cât mai târziu posibil (ultima fază a bolii). Îmi amintesc că a fost în ultima vacanță de vară, când nu se putea ridica singură din pat”.

Treptat, starea de sănătate a Ciprianei s-a înrăutățit. „În primii ani nu ne-am dat seama că mama era bolnavă”, a mărturisit cu emoție Marina, cea mai mare dintre cele două surori.

„Era puternică și era mereu acolo pentru noi”, a explicat ea. Dar apoi și fetele au observat boala. În acel moment era deja clar că Cipriana era pe moarte.

„Șase luni înainte de moarte știam sigur că mama ne va părăsi”, a spus Marina. Ochii i s-au umplut de lacrimi, apoi și-a pus capul pe umărul surorii ei.

„Întotdeauna ne-am dorit să petrecem fiecare minut care i-a mai rămas împreună cu ea. Mergeam mereu în camera ei imediat după școală și îi spuneam totul”, a povestit fiica cea mare.

Marina și Gabriela s-au ținut strâns de mână în durerea și lacrimile lor. Și împreună au cuprins-o pe bunica Maria, toate trei privind la poza Ciprianei așezată pe un pian alb, înconjurată de fotografiile fetelor și o alta, cu Cipriana și Constantin.

Bunica din România are acum grijă de fete

Mama Ciprianei, Maria Negru, a venit la Hilgertshausen în primăvara anului 2022, lăsându-și soțul în România, în orașul natal din județul Iași, undeva lângă granița cu Republica Moldova.

„De fapt, ea a venit doar temporar să aibă grijă de fiica sa bolnavă. Iar acum și-a asumat uriașa sarcină de a sta împreună cu fetele”, a explicat Burlăcioiu.

Cipriana si-a petrecut ultimele zece zile din viață în secția de îngrijiri paliative. Zilele ei s-au încheiat acolo, pe 15 octombrie 2022, la vârsta de numai 48 de ani.

Simpatia cunoscuților arătată la înmormântarea tinerei mame a fost imensă, a relatat Burlăcioiu. „A fost impresionant să vezi câți oameni din localitate erau acolo și m-am bucurat să văd că nu ești singur, că poți conta pe ajutorul oamenilor”.

Marina a mărturisit că „până și oamenii care nu ne cunoșteau prea bine, ne-au susținut”. După aceea, cele două surori au fost luate la patinaj sau la făcut lumânări, pentru a le distrage atenția, iar oamenii le-au tot întrebat dacă au nevoie de ajutor.

„Nu prea am înțeles la început că mama a murit”, a mărturisit Marina. „Am descoperit că doar să fac ceva cu prietenii mei este din nou normal. Dar întotdeauna există eșecuri și amintiri care te deturnează,” a precizat tânăra de 15 ani care încă nu s-a gândit la viitorul său. „Cred că mi-aș dori ca totul să fie din nou mai organizat”, a adăugat ea.

Gabriela a început să scrie un roman

Marina are șansa unei distrageri a atenției în atelierul ei de robotică Robotic-AG. „Sunt acolo din anul școlar trecut, îmi place, îmi place să programez”, a explicat fiica unui tată care cu certitudine s-ar fi mândrit cu ea.

La început nu a vrut să meargă la Robotic-AG pentru că a vrut să aibă grijă de mama ei, „dar profesorii m-au convins, sunt fericită pentru asta acum”, a recunoscut ea.

În schimb, Gabrielei îi place să citească. „Am început să scriu un roman scurt, despre dragoste și frică, un fel de jurnal”, a dezvăluit ea, pentru ca apoi să adauge: „Dacă scrii, asta te ajută”.

„Casa este plătită, acesta a fost unul dintre ultimele acte de forță ale mamei”, a precizat Burlăcioiu. El și soția sa Maria au fost prieteni buni cu Cristiana.

Și ei au venit din România și locuiesc de mulți ani în Bavaria împreună cu cei cinci copii ai lor. Ciprian Burlăcioiu lucrează ca lector privat la facultatea de teologie a Universității Ludwig Maximilian din München. De asemenea, este preot paroh în localitatea Schrobenhausen. Destinul însă l-a legat puternic de Cipriana Bîrleanu.

„În ciuda incertitudinii despre cum vor continua lucrurile, singura certitudine pentru ea a fost că Dumnezeu va avea grijă de ea și de cele două fiice ale sale”, a povestit el.

Prieteni apropiați familiei au preluat tutela fetelor

În timpul vieții, Cipriana Bîrleanu a făcut economii pentru ceea ce avea să se întâmple cu fetele ei după moartea sa. „Ne-a cerut să avem grijă de fiicele ei”, a spus preotul paroh.

În consecință, Ciprian și Maria Burlăcioiu au preluat tutela minorelor Bîrleanu. Ei se ocupă de „lucrurile organizatorice, contul bancar, semnăturile”. Și bineînțeles și „sprijinul emoțional, care este mult mai profund. Încercăm să apropiem fetele”.

O altă prietenă a Ciprianei se ocupă de toate treburile școlare, după cum relatează Marina. Această prietenă menține legătura cu școala, Gimnaziul Indersdorfer, unde merg ambele fete.

Prietena mamei decedate participă la serile părinților, dar este disponibilă și să răspundă la întrebări despre teme și vine după-amiaza acasă la familia Burlăcioiu dacă fetele își doresc acest lucru.

Surorile Bîrleanu au nevoie de sprijin financiar

Marea teamă a Ciprianei a fost că fetele ei nu vor putea rămâne în casa părintească din Hilgertshausen și că Biroul de Asistență pentru Tineret le va prelua în grija sa, a mărturisit Burlăcioiu.

Marina și Gabriela trăiesc în prezent din alocații pentru copii și din pensia de urmaș de la tatăl lor decedat. Bineînțeles, au nevoie și de bani pentru a putea întreține casa, iar mama lor nu a putut să o întrețină decât parțial.

Acum au apărut noi cheltuieli pentru racordul de canalizare, iar sistemul de încălzire trebuie reînnoit – indiferent de planurile guvernului federal – acțiuni pe care Cipriana le-a inițiat deja înainte de a trece în neființă.

Comunitatea locală a aflat despre drama fetelor și a trecut la acțiuni de sprijin. Astfel, trei femei din Hilgertshausen au inițiat o activitate de colectare de donații în acest sens.

De asemenea, „Lanțul mâinilor de ajutor”, campania de strângere de fonduri inițiată de publicația locală Dachauer Nachrichten, sprijină parțial acoperirea cheltuielilor curente destinate locuinței fetelor.

„Moartea nu are ultimul cuvânt”

Preotul paroh Burlăcioiu este convins de asta. Își face cruce înainte de a aprinde o nouă lumânare la mormântul soților Constantin și Cipriana Bîrleanu. Cele două fiice nu vor să meargă la cimitir, la mormântul părinților, deoarece moartea părinților lor ar deveni și mai tangibilă în acel moment.

Preotul paroh încearcă să le transmită fetelor în durerea lor ideea „că nu și-au pierdut complet mama și tatăl, că ei sunt mereu alături de ele – chiar dacă acest lucru nu este atât de vizibil pe cât și-ar dori”.

El speră că Marina și Gabriela își vor putea găsi într-o zi alinare în acest gând care se potrivește cu zicala scrisă pe piatra albă aflată la mormânt: „Pentru totdeauna veți fi în inimile noastre”.

Mic dejun de caritate în sala clubului sportiv local TSV

Cele trei femei din Hilgertshausen vor organiza sâmbătă, 23 aprilie, un mic dejun caritabil în sala de sport a clubului local TSV Hilgertshausen. Sunt disponibile la vânzare produse precum: cârnați, tartine, prăjituri și altele. Evenimentul va începe la ora 11:00 dimineața.

Toate încasările vor fi în beneficiul celor două surori Bîrleanu, astfel încât acestea să poată rămâne în casa lor părintească din Hilgertshausen.

Organizatorii speră că suma colectată va acoperi cel puțin cheltuielile curente ale casei celor două fete. În plus, la fața locului vor exista și cutii de donații.