Cu doruri, suspine, muncă la negru sau sclavie, iată câți bani a trimis diaspora în 2016 României

Românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară circa 3,15 miliarde de euro în 2016, în creștere cu 13,2% față de anul anterior, reiese din datele comunicate de Banca națională. Este mult? Este puțin? Suma este comparabilă cu cele patru miliarde de euro, cât reprezintă investițiile străine directe atrase de România anul trecut, ne asigură newmoney.ro.

Banii trimiși de diaspora în România au atins în 2016 cel mai ridicat nivel de după 2009, când suma acestora s-a ridicat la 3,5 miliarde de euro, jumătate din cât erau înainte de criză, iar pentru ultimii zece ani suma banilor trimiși în țară se estimează la peste 50 de miliarde de euro.

Din rapoartele oficiale ale mai multor instituții reiese că aproape patru milioane de români lucrează în străinătate.

Cei mai mulți români, în jur de 2,8 milioane, sunt plecați în Italia, Germania, Franța, Austria, Marea Britanie, Ungaria și Grecia. Printre cele mai căutate meserii de pe portalurile cu locuri de muncă ce recrutează muncitori pentru străinătate se numără cea de constructor, de șofer (de taxi, de TIR), de îngrijitor, de chelner, de bucătar și de muncitor în agricultură.

Munca în străinătate este grea, atât fizic cât și psihic.

- Continuarea după publicitate -

În construcții sau la îngrijit bătrâni, la curățenie prin casele bogătașilor și hoteluri sau la munca în agricultură, fizicul lucrătorilor români este pus la grele încercări.

Două treimi dintre pacienții cu boli ale coloanei muncesc în străinătate iar vara, când se întorc în țară pentru a-și petrece concediul, aglomerează holurile și cabinetele spitalelor din România. Kinetoterapeuții spun că numărul pacienților de care se ocupă vara aproape că se triplează începând de la jumătatea lunii iulie. Grav este că mulți dintre acești bolnavi nu își permit să meargă la medic în străinătate, iar când revin în țară sunt diagnosticați cu boli în stadii avansate. Elena Gheorghiu, kinetoterapeut la Spitalul de Recuperare Iași declară: „Românii noștri muncesc foarte mult acolo fizic, drept pentru care își uzează foarte mult coloana. Vin fuga vara, fac o întreținere foarte scurtă de tratament și se întorc înapoi.”

Pe lângă spinările încovoiate de muncă, românii din străinătate se mai luptă și cu suferința psihică, cu dorul de cei dragi, cu renunțarea la propria liniște și fericire pentru a oferi copiilor lor o viață decentă.

Victimele suferințelor psihice sunt în special femeile.

Majoritatea femeilor românce plecate la muncă în străinătate fac parte din generaţia femeilor trecute de prima tinereţe. Au prins în ţară disponibilizările masive de după Revoluţie. Multe dintre ele au lucrat în foste întreprinderi comuniste sau ca asistente medicale, confecţionere, vânzătoare sau contabile şi au rămas fără serviciu după ce fabricile s-au închis. Soţii lor au fost şi ei disponibilizaţi din întreprinderi de stat care au dat faliment. S-au trezit fără un ban în buzunar, dar cu copii de întreţinut la şcoală sau la facultate. Au luat drumul străinătății, drum care le oferea posibilități materiale mai bune dar au plătit cu ani lungi de lacrimi, doruri și suspine.

„Trauma cea mai mare prin care trec toate persoanele care pleacă la muncă în străinătate este în primul rând dorul de casă, despărțirea de familie și prieteni. În același timp, intervin și alți factori care pot agrava sentimentul de tristețe, cum ar fi: stresul și lipsa de adaptare la un mediu nou, lipsurile financiare, problemele de la noul loc de muncă, faptul că sunt considerați ‘venetici’. Un ajutor posibil și facil este integrarea cât mai rapidă în diaspora și reîntregirea într-un mod sau altul al familiei.” spune medicul Anamaria Ciubară.

Publicația The Observer scotea la iveală în primăvara acestui an situația a circa 7.500 de femei, majoritatea românce, plecate la muncă în Sicilia, care au devenit acolo victime ale sclaviei și abuzurilor sexuale.

Româncele nu au contracte de muncă legale și sunt plătite cu mai puțini bani decât cere legea, afirma un lider de sindicat din Italia. De asemenea, ele sunt supuse unor munci în condiții extreme și unor abuzuri sexuale.

„Când am venit aici, am crezut că am venit la un loc de muncă greu, dar decent, într-o altă țară europeană, însă am sfârșit prin a fi sclavi”, a mărturisit una dintre româncele care s-au destăinuit jurnaliștilor. Ea a povestit cum, alături de celelalte muncitoare sezoniere, au devenit simple obiecte de distracție pentru fermier și prietenii săi.

„Acolo de unde vin eu, din Moldova românească, nimeni nu are un loc de muncă”, s-a plâns românca, în timp ce-și alăpta fiica în vârstă de câteva luni, într-un depozit întunecat din provincia italiană Ragusa. „Acolo, în Moldova, salariul mediu este de 200 de euro pe lună. Aici poți face mult mai mult, chiar dacă suferi”, a concluzionat femeia.

Cel mai mare investitor „străin” din România, suntem noi, românii din străinătate.

În aproape jumătate dintre familiile din România, există cel puţin o persoană plecată în străinătate, conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES. Există foarte multe oraşe şi comunităţi din ţară susţinute economic, în principal, de banii pe care românii din Diaspora îi trimit în ţară. Mulți dintre aceștia însă, ar dori să se întoarcă acasă, în România. Ce îi oprește? Corupția, mentalitatea și nivelul scăzut de trai din țară, reiese dintr-un studiu prezentat în cadrul unei întâlniri Repatriot.