Procurorii din Bologna au cerut o pedeapsă totală de 3 ani și 6 luni de închisoare și amenzi de aproximativ 15.000 de euro în dosarul a trei cooperative care ar fi exploatat în Italia sute de îngrijitoare din Europa de est. Verdictul este așteptat pe data de 5 mai, după încheierea dezbaterilor din proces.
Potrivit publicației BolognaToday, cererea de condamnare o vizează pe Francesca Fraiese, în vârstă de 52 de ani, administratoarea cooperativelor „Angeli Azzurri” și „Nuovi Angeli Azzurri”, acuzată de exploatarea forței de muncă și intermediere ilegală, neplata contribuțiilor către INPS, în timp ce pentru acuzațiile de fraudă și însușire necuvenită s-a cerut încetarea procesului penal.
Pentru alți doi colaboratori acuzarea a solicitat achitarea la toate capetele de acuzare, considerând că ar fi avut un rol marginal în această schemă de exploatare a badantelor și fraudare a statului italian.
În fața instanței au fost audiați 17 martori, iar aproximativ 20 de îngrijitoare au depus mărturie în procesul în care s-au constituit părți civile și rude ale unora dintre presupusele victime, alături de Camera Muncii Metropolitane a CGIL.
Acțiunea „Blue Angels”, desfășurată de Garda Financiară în 2020, a dus atunci la plasarea italiencei Francesca Fraiese în arest la domiciliu și la sechestrarea a trei cooperative cu sedii în Bologna, Casalecchio și San Lazzaro.
Potrivit anchetatorilor, exploatarea ar fi afectat circa 300 de badante, majoritatea provenite din Europa de Est, recrutate prin anunțuri pe internet sau prin afișe publicitare.
Acuzarea susține că serviciile oferite clienților se bazau pe condiții de muncă ilegale și foarte grele. Unele lucrătoare ar fi fost obligate să asigure permanență 24 de ore din 24, fără concedii și fără zile libere, fiind plătite foarte puțin în raport cu sumele cerute beneficiarilor.
Într-un caz, pentru un serviciu non-stop, o îngrijitoare ar fi primit doar 1.000 de euro, deși costul facturat clientului ajungea la 2.000 de euro. Alte femei ar fi rămas fără salariu luni întregi.
Îngrijitoarele au reclamat că au fost „obligate la ture epuizante, fără concedii, cu plată neregulată sau chiar inexistentă”.
Potrivit anchetei, cooperativele, toate cu denumiri asemănătoare, ar fi funcționat într-un mecanism prin care fiecare societate acumula datorii la stat și la INPS din neplata taxelor și contribuțiilor, după care era golită de resurse și lăsată să falimenteze, pentru a fi deschisă o alta.
Procurorii susțin că sistemul urmărea menținerea unor costuri foarte mici și accesarea de credite bancare.
În cursul investigațiilor, autoritățile au dispus un sechestru preventiv în vederea confiscării, în valoare totală de 650.000 de euro, asupra unor societăți și imobile pe numele inculpatei.
Garda Financiară a mai reținut că din conturile cooperativelor ar fi fost retrase sume folosite pentru cumpărături personale, precum bijuterii, genți și călătorii.
Totuși, procurorii au apreciat că pentru aceste aspecte nu există temei pentru o condamnare penală, considerând că țin de sfera civilă. Acuzarea a mai cerut și constatarea răspunderii administrative a societăților implicate.
