Un fotoreporter român și o jurnalistă româncă, stabiliți în Italia, au dus vocea presei din diaspora în cadrul unui eveniment organizat în România de Filiala Iași a Uniunii Ziariştilor Profesioniști din România (UZPR). Panelul „Mass-media – punte de dialog între Iași, România, comunitățile teritoriale și diaspora” a pus în discuție felul în care jurnalismul poate consolida legăturile dintre românii plecați și țara lor.
Manifestarea s-a desfășurat în perioada 12–13 august 2026, în Sala Roznovanu a Primăriei Municipiului Iași. La întâlnire a participat și colegul nostru, fotoreporterul Mihai Bursuc din Torino, unul dintre primii membri ai Grupului de Inițiativă UZPR Iași – Italia.
Jurnalista Luiza Diculescu Dinică, director editorial al Radio LU – Torino și coordonatoare în Italia a grupului de inițiativă, a intervenit online. Comunicarea sa a avut ca temă presa românească din Italia și rolul acesteia în informarea, păstrarea identității și întărirea coeziunii comunitare.
Panelul a fost deschis și prezentat de Petronela Cotea Mihai, vicepreședintă a Filialei Iași a UZPR. Grigore Radoslavescu, președintele filialei, a vorbit despre extinderea dialogului profesional către diaspora, inclusiv prin constituirea Grupului de Inițiativă UZPR Iași – Italia, creat la propunerea și sub coordonarea jurnalistei Petronela Cotea Mihai.
Mihai Bursuc: „Trebuie să surprindem ceea ce se simte”
Intervenția lui Mihai Bursuc, intitulată „Imaginea ca limbaj al comunității. Fotografia de presă în slujba comunităților românești”, a oferit o perspectivă personală asupra activității unui fotoreporter din diaspora.
Originar din comuna Hălăucești, județul Iași, Mihai Bursuc a vorbit și despre legătura sa profundă cu orașul în care a crescut și a locuit aproximativ patru ani într-o casă de copii. Stabilit ulterior la Torino, el a transformat aparatul de fotografiat într-o punte între comunitatea românească și cea italiană din regiunea Piemont.
De-a lungul anilor, a documentat poveștile românilor care și-au construit o viață nouă prin muncă și perseverență, începuturile unor artiști, spectacolele organizate de asociațiile din diaspora, grupurile de dansuri, lansările de carte și Târgul Internațional de Carte din Torino.
Fotoreporterul a subliniat responsabilitatea celor care lucrează în presă într-o perioadă în care imaginile circulă cu o viteză extraordinară. În opinia sa, nu este suficient ca jurnalistul să arate realitatea vizibilă, ci trebuie să redea și emoțiile oamenilor, cu adevăr, echilibru și respect.
„În Italia am descoperit că dorul de România nu dispare niciodată. Se regăsește într-o ie cusută cu migală, într-un cântec popular, într-o biserică românească sau într-o fotografie care surprinde o comunitate unită. Aceste momente ne amintesc că rădăcinile noastre rămân vii, indiferent unde ne poartă viața”, a mărturisit Mihai Bursuc.
El a evidențiat și puterea fotografiei de a păstra memoria colectivă. Imaginile realizate astăzi, a explicat fotoreporterul, vor putea deveni peste ani documente istorice, capabile să arate generațiilor viitoare cum au trăit românii din diaspora și cât de puternică a fost legătura lor cu țara.
„Cred cu tărie că presa și fotografia trebuie să fie un mod de comunicare, nu un zid. Avem datoria să promovăm exemple frumoase, oameni care construiesc, care inspiră și care demonstrează că românii, oriunde s-ar afla, pot contribui la dezvoltarea societății din care fac parte”, a mai transmis colegul nostru.
În încheiere, Mihai Bursuc a amintit răspunsul primit de la scriitoarea Ana Blandiana în timpul unui interviu: „Să nu ne pierdem niciodată țara din suflet. E țara părinților și a străbunilor noștri”.
Experiențe din Italia transformate în proiecte pentru România
În cadrul panelului a fost prezentată și povestea lui Alex Alin Pașaniuc, care s-a întors în România după zece ani de muncă în Italia. Experiența acumulată în străinătate a fost valorificată printr-o investiție realizată în comuna Tibănești, unde a dezvoltat o afacere integrată în zootehnie și industria alimentară. Printre produsele realizate se numără brânzeturi preparate după rețete italiene, dar folosind materii prime și forță de muncă locale.
Identitatea românească păstrată prin cultură și creație a fost reprezentată de Mariana Căueșteanu Răciulă, interpretă de muzică populară, poetă, scriitoare și meșter popular originar din județul Iași și stabilită la Torino. Aceasta a susținut și un recital de poezie dedicat dorului de Iași și de România.
Giuglio Bertola a prezentat programul „Vino Acasă”, destinat sprijinirii românilor care aleg să revină și să investească în România. Dialogul a fost completat de o sesiune interactivă de întrebări și răspunsuri.
Mesajul primarului Mihai Chirica pentru românii din diaspora
Cu prilejul evenimentului, primarul Iașului, Mihai Chirica, a transmis un mesaj românilor din Italia și din întreaga diasporă. Edilul a salutat contribuția comunității românești la dezvoltarea Italiei și a României, precum și felul în care aceasta și-a păstrat limba, religia și identitatea.
Primarul a descris diaspora drept cel mai important ambasador al țării și a apreciat că statul român nu i-a valorificat suficient potențialul intelectual, forța de muncă, inițiativa și capacitatea de a duce mai departe spiritul românesc.
„România nu este a noastră. România este a copiilor noștri și avem datoria să le-o dăm mai bună, mai frumoasă și mai bogată decât am primit-o”, a transmis Mihai Chirica.
