Tot mai multe badante din Italia se căsătoresc cu bătrânii pe care îi îngrijesc. „Nu o fac mereu din interes”

- Conținut sponsorizat -

Numărul căsătoriilor între îngrijitoare și bătrânii asistați este în creștere în Italia și nu întotdeauna există o chestiune de interes la mijloc, ci între cei doi iau naștere de foarte multe ori adevărate povești de dragoste bazate pe sentimente sincere și reciproce.

Conform Corriere della Sera, majoritatea bărbaților care au sărbătorit o nuntă mixtă în 2020 (cu o mireasă de altă naționalitate) s-a căsătorit cu o femeie din România (18%), Ucraina (14,9%) și din Rusia (7,5%). Urmează Brazilia (5,9%), Albania (4,4%), Moldova și Maroc (3,7%).

„De asemenea, a crescut mult numărul bărbaților italieni de peste 60 de ani care se căsătoresc cu îngrijitoarele lor – a declarat Lorenzo Gasparrini, secretarul general al Asociației Domina – și numărul lor este în continuă creștere, în ciuda faptului că în Italia căsătoriile sunt în scădere, în 2020 au fost sărbătorite 96.841, cu 47% mai puțin decât cele 184.088 din anul precedent.”

Gasparrini a precizat că sunt două feluri de căsătorii între badante și pensionarii asistați: din dragoste și din interes, dar ambele situații au un numitor comun: condiția de fragilitate și singurătate pe care o trăiesc bătrânii italieni în prezent.

„Adesea fiii și fiicele sunt dezinteresați de părinții lor, unii îi văd foarte puțin și vin la noi,
avocații, când este deja prea târziu.

- Continuarea după publicitate - UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Mulți vârstnici lasă pe seama îngrijitoarelor toate bunurile chiar înainte de a face testamentul” – a afirmat conform sursei citate avocatul Gian Ettore Gassani, care este de părere că „victimizarea persoanelor în vârstă și învinovățirea îngrijitoarelor este greșită.

Nu există întotdeauna un înșelat și un escroc. Rapoartele psihiatrice arată că aproximativ 60% dintre acești bărbați sunt lucizi și conștienți de deciziile pe care le iau.”

De exemplu povestea dintre Luigi, care are 81 de ani și Svetlana, îngrijitoarea lui. Ea este moldoveancă și e mult mai tânără ca el, s-au îndrăgostit și pensionarul a cerut-o de soție.

Copiii însă se opun vehement și o denunță pe Svetlana pentru că ei cred că tatăl lor este incapabil să decidă singur, iar badanta vrea să profite de situația lui. O poveste reală, des întâlnită în Italia.

Un alt caz: Nina ajunge la Roma de la Chișinău, în anul 1998. Și-a găsit repede de lucru, ca îngrijitoare la o familie. Acolo, în acea casă, îl întâlnește și pe el, viitorul ei soț.

- Continuarea după publicitate -

„Roberto era deja despărțit, am avut grijă de fosta lui soacră, apoi m-am mutat cu lucrul acasă la el pentru a avea grijă de copiii lui, ambii având distrofie musculară. Când m-am îndrăgostit de el am dat divorț de soțul meu, care era în Moldova”, a povestit Nina care avea atunci 42 de ani, iar Roberto 65.

„Între noi a fost o mare dragoste, am fost alături de el când trecea prin momente foarte grele, relația noastră s-a bazat pe o iubire imensă.”

S-au căsătorit după 18 ani de concubinaj, dar în anul 2020 Roberto s-a îmbolnăvit și în anul următor a murit. „Am fost alături de el până în ultima clipă, l-am iubit foarte mult”, a adăugat Nina.

La fel ca Nina, multe îngrijitoare găsesc în familia în care lucrează singurul punct de referință și suport moral. Se naște astfel o legătură între ele și bărbații pe care îi îngrijesc, una de ajutor reciproc.

- Continuarea după publicitate -

Majoritatea badantelor străine ajung în Italia singure, fără să cunoască limba italiană și fără prea mulți bani. Lucrând și locuind zi și noapte la domiciliul persoanei asistate învață să comunice în italiană.

„Primul an a fost foarte greu, aproape am intrat în depresie”, a mai povestit Nina care în Moldova își lăsase cei trei copii. Acum vorbește bine limba italiană și asta datorită și lui Roberto spune ea: „Îmi dădea în fiecare zi o listă cu cinci cuvinte de învățat.”

Femeile venite în Italia din estul Europei, din țări precum România și Republica Moldova, decid să trăiască pentru o perioadă, uneori chiar mulți ani de zile, departe de cei dragi.

Lasă în urmă copii, părinți, iar singurătatea și melancolia lor se amestecă cu cea trăită de pensionarii italieni, de cele mai multe ori văduvi și singuri. De aici și până la o relație sentimentală nu mai este decât un pas.