„Sindromul Italia”, evidențiat de o deputată în Parlamentul României. „Femeile care țin România în viață, dar se sting în tăcere”

Deputata de diaspora Dumitrița Albu a vorbit, într-o declarație politică făcută joi, 13 noiembrie 2025, despre drama miilor de femei românce plecate la muncă în străinătate, un fenomen pe care medicii l-au numit „Sindromul Italia”.

Sunt femeile care au plecat pentru a-și întreține familiile, au trimis ani la rând bani acasă și au susținut economia românească, dar care, în singurătate și epuizare, se prăbușesc psihic, departe de cei dragi.

Albu a pornit de la un articol recent dintr-un prestigios cotidian american, The New York Times, semnat de o jurnalistă româncă, care readuce în atenția lumii realitatea devenită aproape „normală” în România: mamele care pleacă peste hotare ca să muncească, dar ajung să fie distruse emoțional de izolare, muncă fără pauză și dorul sfâșietor de casă.

„Sindromul Italia”, definit de medicii de la Socola

În declarația sa, deputata amintește că, în urmă cu câțiva ani, medicii de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași au început să observe tot mai multe femei întoarse din Italia, care prezentau o formă gravă de depresie.

Aceasta era însoțită de tulburări fizice, anxietate profundă și un dor copleșitor de familie și de țară. Așa a fost definit „Sindromul Italia” – boala celor care au plecat să aducă bani acasă, dar și-au pierdut liniștea sufletească acolo unde au mers să muncească.

- Te-ar mai putea interesa -

Deputata subliniază că nu este vorba doar despre o etichetă medicală, ci despre o dramă colectivă, născută din sacrificiul acestor femei.

De ce pleacă femeile și cum ajung să se îmbolnăvească

În declarație, Dumitrița Albu ridică o întrebare dureroasă: de ce sunt nevoite aceste femei să plece? Răspunsul, spune ea, este legat direct de lipsa de sprijin de acasă: statul le-a lăsat singure.

Salariile din România nu le permit să își țină copiii în școală, să plătească tratamentele părinților bolnavi și să ofere familiei un trai demn.

Din acest motiv aleg să plece pentru un viitor mai bun, însă realitatea pe care o găsesc peste hotare este adesea crudă: trăiesc în casele altora, printre străini, dorm în camere reci, muncesc fără zile libere, fără sprijin și, de multe ori, fără un cuvânt bun.

Ani la rând lucrează ca îngrijitoare, menajere sau asistente pentru persoane în vârstă ori cu dizabilități.

Trimit bani constant acasă, dar plătesc un preț imens: se îndepărtează de propriii copii, pierd momente esențiale din viața lor, se simt vinovate că nu sunt lângă familie și, în același timp, neputincioase să se întoarcă.

Albu descrie cum, în timp, „trupul începe să vorbească în locul sufletului”: apar dureri de spate, insomnii, tulburări digestive, atacuri de panică, apatie.

Medicul, atunci când le vede pe patul de spital, nu mai tratează doar o boală, ci „o poveste întreagă de viață”, construită pe ani de muncă grea, lacrimi ascunse și sacrificii făcute pentru cei rămași în țară.

Femeile cu „Sindromul Italia”: paciente în statistici, eroine în realitate

Datele citate de deputată arată că, în prezent, 5% dintre femeile internate cu depresie la Institutul de Psihiatrie „Socola” suferă de „Sindromul Italia”. „

Astăzi, 5% dintre femeile internate cu depresie la Socola suferă de «Sindromul Italia»”, arată Dumitrița Albu, subliniind că numărul real al celor care trăiesc aceeași dramă în tăcere, fără să ajungă la diagnostic, este cu mult mai mare.

Ea atrage atenția că aceste femei nu pot fi reduse la cifre sau la eticheta de „pacienți psihiatrici”. În cuvintele sale, „aceste femei nu sunt doar pacienți. Ele sunt eroinele nevăzute ale economiei românești”.

Ani de zile, mamele plecate au trimis miliarde de euro în România, au susținut consumul, au plătit credite, chirii, studii, tratamente, au ridicat case și au ținut familii întregi pe linia de plutire. În schimb, statul, spune deputata, „a știut să primească banii lor, dar nu a știut să le ofere sprijin”.

Ce cere Dumitrița Albu: program național și centre de sprijin în marile comunități românești

În fața acestei realități, Dumitrița Albu face un apel ferm la Ministerul Sănătății și la Ministerul Muncii. Ea cere:

– crearea unui program național de prevenție și consiliere psihologică pentru românii din diaspora;
– înființarea de linii de sprijin emoțional și centre de consiliere în marile comunități românești din Italia, Spania, Marea Britanie și Germania;
– formarea unor rețele de colaborare între spitalele din România și serviciile medicale din țările europene unde trăiesc și muncesc mulți români, astfel încât cazurile de „Sindromul Italia” să poată fi identificate la timp și însoțite de sprijin adecvat.

Deputata insistă că nu mai este suficient ca România să se bucure de banii trimiși de diaspora. Este nevoie de o strategie prin care statul să fie prezent în viața acestor oameni, să le recunoască rolul, să le ofere consiliere, protecție și șansa de a nu se rupe complet de propriii copii și de proprie lor viață.

„Sindromul Italia” – o rană deschisă în inima României

În finalul declarației, Dumitrița Albu subliniază că „Sindromul Italia” nu este doar o boală, ci „un semnal de alarmă pentru o țară care își pierde oamenii, dar și legăturile dintre ei”. Ea afirmă că nu se poate vorbi despre viitorul României fără a vorbi despre mamele plecate, despre singurătatea lor și despre copiii crescuți de la distanță.

Deputata evocă imaginea tulburătoare a unei femei care, după ani de muncă în casele altora, departe de propriii copii, pare să rostească în tăcere același mesaj: statul trebuie „să audă strigătul” acestor femei și să le întindă, în sfârșit, o mână de ajutor.

Prin această declarație, Dumitrița Albu transformă „Sindromul Italia” dintr-un diagnostic medical într-o oglindă dureroasă a României de azi: o țară ținută în viață de sacrificiul unor mame care, prea des, se sting în tăcere.