România și Italia, cultura comună a memoriei ultimilor 100 de ani. Colocviu italo–român

Centrul de Studii Internaţionale şi Drepturile Omului din cadrul Institutului Transfrontalier de Studii Internaţionale şi Justiţie Penală al Universităţii «Dunărea de Jos» din Galaţi, cu colaborarea Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, a Institutului de Cercetări Juridice «Acad. Andrei Rădulescu» din Bucureşti al Academiei Române, Associazione degli Studiosi di Diritto Internazionale ed Europeo din Roma, Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Accademiei di Romania din Roma, Institutului «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, Centrului de Documentare Europeană de la Universitatea «Dunărea de Jos», organizeazăColocviul italo–român«Romania şi Italia. Cultura comună a memoriei ultimilor 100 de ani. Memorie şi identitate în dialogul româno–italian: spaţii simbolice, aspecte juridice, istorice şi filosofice», ale cărui lucrări pe secţiuni se vor desfăşura vineri, 26 octombrie 2018, şi sâmbătă, 27 octombrie 2018, fiind găzduite de Fondazione Ugo Spirito e Renzo De Felice di Roma, în edificiul din Piazza delle Muse nr. 25.

Relaţiile şi interferenţele româno–italiene, pe plan politico–diplomatic, economic, militarşi cultural, reprezintă cea o componentă a acestui proiect, care-şi propune reflectarea din perspectiva istorico–filosofică, culturală în sens larg, a aspectelor ce au constituit componente ale legăturilor dintre cele două culturişi civilizaţii cu rădăcini comune, în contextul desfăşurării primului conflict mondial şi al evenimentelor care au dus la înfăptuirea, consolidarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Istoriciişi gânditorii din spaţiul românesc au manifestat de-a lungul timpului o evidentă aplecare spre culturaşi spiritualitatea spaţiului latin, izvorul comun al latinităţii, apartenenţa la aceasta constituind unul dintre temeiurile conştiinţei naţionale româneşti. Mentalităţişi ethosuri înrudite, deschidereaşi interesul reciproc dovedite în plan politic, economic, cultural arată, fără îndoială, faptul că cele două culturişi civilizaţii au (re)descoperit afinităţi care îşi aveau originea în trecutul istoric. Înfăptuirea Marii Uniri de la 1918 a reprezentat atingerea unui deziderat naţional, pe fondul sacrificiilor din perioada războiului şi a ocupaţiei străine, dar şi al unor oportunităţi pe plan regional şi internaţional fructificate cu abilitate şi determinare de România. Raporturile româno–italiene sunt parte a acestei complexe evoluţii a relaţiilor internaţionale care au dus, atât în perioada războiului, cât şi în anii tratativelor pentru încheierea păcii, la dinamizarea relaţiilor bilaterale.

Lucrările colocviului ştiinţific vor viza cunoaşterea şi analizarea multiplelor aspecte ale relaţiilor bilaterale româno–italiene, pe două domenii majore: juridic (moştenirea antichităţii romane; dreptul romanşi tradiţia lui«jus commune»; punţi cultural–juridice; identitate constituţională şi integrare europeană) şi istorico–filosofic (raporturi/interferenţe italo–române; modele; mentalităţi; percepţii; reprezentări).

Relaţiile româno–italiene, pe plan politico–diplomatic, economic, militarşi cultural, reprezintă o componentă definitorie a manifestării ştiinţifice, care-şi propune reflectarea din perspectiva istorico–filosofică, culturală în sens larg, a aspectelor ce au constituit componente ale legăturilor dintre cele două culturişi civilizaţii cu rădăcini comune, în contextul desfăşurării primului conflict mondial şi al evenimentelor care au dus la înfăptuirea, consolidarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Istoriciişi gânditorii din spaţiul românesc au manifestat de-a lungul timpului o evidentă aplecare spre culturaşi spiritualitatea spaţiului latin, izvorul comun al latinităţii, apartenenţa la aceasta constituind unul dintre temeiurile conştiinţei naţionale româneşti. Mentalităţişi ethosuri înrudite, deschidereaşi interesul reciproc dovedite în plan politic, economic, cultural arată, fără îndoială, faptul că cele două culturişi civilizaţii au (re)descoperit afinităţi care îşi aveau originea în trecutul istoric. Înfăptuirea Marii Uniri de la 1918 a reprezentat atingerea unui deziderat naţional, pe fondul sacrificiilor din perioada războiului şi a ocupaţiei străine, dar şi al unor oportunităţi pe plan regional şi internaţional fructificate cu abilitate şi determinare de România. Raporturile româno–italiene sunt parte a acestei complexe evoluţii a relaţiilor internaţionale care au dus, atât în perioada războiului, cât şi în anii tratativelor pentru încheierea păcii, la dinamizarea relaţiilor bilaterale. Aprofundarea acestora, ca şi mai buna cunoaştere a altor aspecte istorice şi culturale ale raporturilor româno–italiene, reprezintă tot atâtea obiective ale lucrărilor manifestării ştiinţifice.

Colocviul vizează consolidarea colaborării bilaterale dintre cercetători, prin intermediul dialogului deschis. Totodată, colocviul se înscrie în rândul manifestărilor dedicate deţările membre ale Uniuni Europene, în perioada 2014–2018, Centenarului Primului Război Mondial, iar de România şi Centenarul Marii Uniri de la 1918. Reunind specialişti redutabili, românişi italieni, colocviul va prilejui un dialog multidisciplinar ce se adresează atât lumii academice, câtşi publicului larg. Tematica acestui colocviu reafirmă menirea instituţiilor organizatoare de a promova valorile naţionale cât şi pe cele europene prin construirea de punţi între culturi, constituindu-se în autentice foruri culturale şi academice ce încurajează transferul de cunoştinţe.

- Continuarea după publicitate -