Român din străinătate: „Vreau să mă întorc definitiv în România, voi reuși oare să mă reintegrez?”

„Aș dori să mă întorc din Italia, să mă stabilesc la Iași. Oare aș reuși să mă reintegrez?”, este întrebarea unui bărbat român publicată într-un grup, pe rețelele de socializare. Câteva cuvinte, puține, care cuprind în ele teamă, incertitudine, dor, speranță. Gânduri profunde, neliniști, cu care mulți dintre cei plecați se confruntă.

La postarea românului nostru comentariile sunt dintre cele mai contradictorii, ceea ce ne ajută să înțelegem că valul emigrației n-a fost încă stăvilit, dar nici întoarcerea nu mai este atât de dificilă cum era odată. Unele persoane îl sfătuiesc să își ia gândul de la o eventuală întoarcere definitivă, pe când altele îl încurajează să facă încrezător drumul de întoarcere spre casă.

George s-a întors acasă după 12 ani de Italia

George e unul dintre cei care au avut curajul să se întoarcă, dar nu este deloc mulțumit de decizia sa: „După 12 ani de Italia, m-am reîntors la Iași. Cu părere de rău o spun fiindcă îmi iubesc locul unde m-am născut, dar mai bine rămâneam acolo…” El este de părere că în România ar fi trebuit să se întoarcă doar pentru o vacanță sau o pauză de câteva luni, nicidecum definitiv: „Să te stabilești de tot în țară, nu… cel puțin nu acum.”

Voinița este de aceeași părere: nu trebuie să se întorcă!

- Continuarea după publicitate -

„Nu te sfătuiesc să te întorci – scrie ea – știu că exilul e greu, e nostalgia și dorul de locul nașterii, de tradiții și cultură, dar în România nu e încă un mod de viață cum speri tu să găsești.”

Nicoleta s-a întors după 13 ani petrecuți în Italia și nu regretă nicio clipă pasul făcut

„M-am întors după 13 ani de Italia, nu regret nicio clipă, mi-a fost greu la început, dar dacă vrei să muncești, dacă ai două mâini și două picioare te descurci! Acolo este adevărat că aveam tot ce-mi doream, dar îmi lipsea familia. Nici aici, în țară, nu-mi lipsește nimic și am cu mine familia, sunt aproape de oamenii dragi, ceea ce pentru mine e extrem de important. Merită să încerci!”, îl îndeamnă pe conaționalul nostru.

Ioana are în schimb 9 ani de când s-a întors din străinătate și este foarte fericită că a luat această decizie

„Eu m-am întors din străinătate acum 9 ani. Contrar părerii multora, acolo nu e raiul pe pământ. (…) Am fost foarte bucuroasă când m-am întors la Iași și am fost și mai bucuroasă să constat că e mai curat, mai frumos, mai civilizat. Aici, acasă, pot vedea programe la TV în limba română, pot citi în limba română, aud oamenii din jurul meu vorbind în limba română. Am tot ce-mi trebuie și multe altele, nu le mai duc dorul. Dar, fiecare cu preferințele sale.”

A trăi și a munci în străinătate a început să devină o chestiune de alegere, nu una de constrângere

În ultimii ani, unul din cele mai dezbătute subiecte în societatea românească a fost și rămâne repatrierea românilor din diaspora. Se vorbește despre impactul pe care l-ar avea românii dacă s-ar întoarce în România, despre inovațiile și experiența cu care ar veni în țară și despre mentalitatea orientată spre muncă și meritocrație pe care ar aduce-o acasă.

Realitatea este că autoritățile, clasa politică în general, nu are nicio strategie concretă de repatriere a românilor din diaspora. Acțiunile de atragere a românilor prin antreprenoriat, cum am văzut recent, sunt binevenite, însă se adresează unui număr mic de persoane.

Milioane de români vor rămâne pe veci peste hotare, iar problema emigrării din România nu a luat încă sfârșit. Sute de mii de români aleg anual să plece din țară și asta pentru că a trăi și a munci în străinătate a început să devină o chestiune de alegere, nu una de constrângere.