Roma: prezentarea volumului „Dora d’Istria. Uno sguardo femminile sull’Ottocento” de Roberta Fidanzia

- Conținut sponsorizat -

Miercuri, 24 octombrie 2018, ora 18:00, în Sala de conferințe a Accademia di Romania in Roma (Piazza José de San Martin, 1, va avea loc cea de-a treia întâlnire din cadrul întâlnirilor „I MERCOLEDÌ LETTERARI”, un proiect inițiat de Accademia di Romania in Roma ce își propune promovarea scriitorilor români traduși în limba italiană și publicați la edituri din Italia, precum și operele literare care fac referire la cultura română, se arată într-un comunicat primit de la Accademia di Romania in Roma.

În cadrul celei de-a treia întâlniri se va face prezentarea volumului „Dora d’Istria. Uno sguardo femminile sull’Ottocento” de Roberta Fidanzia (Editura Aracne, 2013), alături de ediția în limba română: Dora D’Istria. O privire feminină asupra secolului al XIX-lea, trad. de Viorica Bălteanu (Drengo, 2017). Alături de scriitoare și traducătoare va fi prezent și prof. Antonio D’Alessandri, care va vorbi despre personalitatea principesei Elena Ghica/ Dora D’Istria și va prezenta publicului prezent la eveniment, în premieră, un tablou pictat de însăși Dora D’Istria. Prin ineditul și valoarea sa istorică, tabloul reprezintă un moment important în cadrul acestui eveniment: acesta se află în colecția privată a dlui Paolo Mecucci, prin a cărui bunăvoință opera de artă va fi expusă pentru prima dată în public la Accademia di Romania in Roma. Intrarea liberă în limita locurilor disponibile.

Principesa Elena Ghica (alias Dora d’Istria) scriitoare, pictoriță, compozitoare, feministă, poliglotă, un om de o inteligență remarcabilă, este un caz literar unic în secolul romantic. Copil minune (vorbea nouă limbi străine, în adolescență a tradus „Iliada”) Elena avea o cultură enciclopedică, acumulată în studiile efectuate la Dresda, Viena, Veneţia şi Berlin în domeniile: literatură, etnografie şi folclor, geografie, istorie, sociologie, politică şi artă. A publicat de-a lungul vieții studii de etnografie, istorie şi folclor balcanic în șase limbi: franceză, italiană, greacă, rusă, germană şi engleză.

În preajma revoluţiei de la 1848 a fost o ferventă apărătoare a ideilor politice liberale. A militat constant pentru drepturile femeii. Lucrarea sa, foarte inovatoare pentru vremea la care a fost scrisă, „Despre femei de o femeie” (Des femmes par une femme, Paris 1869) prezintă situația materială şi socială a femeilor din ţările romanice şi germanice și susţine egalitatea în drepturi între femei şi bărbaţi, plasând-o pe Dora D’ Istria în printre vocile semnificative ale mișcării feministe europene. Cu aceeaşi tematică, tratatul „Les femmes en Orient”, apărut la Zürich în 1859, familiarizează cititorul occidental cu lumea femeilor din Orient, o zonă foarte puţin cunoscută la acea vreme. Dora D’ Istria a călătorit foarte mult şi a avut o viaţă aventuroasă: este una din primele alpiniste, practica tirul şi călăria şi mânuia cu îndemânare armele. A murit la Florența, unde a locuit vreme de peste 30 de ani, şi donat cu generozitate averea sa unui sanatoriu pentru surdomuți din Florența, spitalului Pantelimon şi primăriei oraşului Bucureşti.

- Continuarea după publicitate - UP SERVICE DESPĂGUBIRI