Procedura de angajare în Italia pentru români și riscurile muncii la negru

Încă de la 1 ianuarie 2012, cetățenii români se pot angaja în Italia în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii italieni, fără să mai fie necesară obţinerea unei autorizări de angajare.

Prezentăm mai jos pașii pe care trebuie să-i urmeze un cetățean român pentru a se angaja în mod legal la un loc de muncă de pe teritoriul Italiei:

• Trebuie să obţină de la autoritatea competentă (Agenzia delle Entrate) codul fiscal (codice fiscale);
• Cu cel puţin o zi înainte de începerea propriu-zisă a muncii, angajatorul este obligat să transmită comunicarea obligatorie cu privire la începerea raportului de muncă la centrul pentru plasare în muncă competent/„centro per l’impiego” şi la institutele de protecţie socială competente (Institutul Naţional pentru Protecţie Socială – I.N.P.S. şi Institutul Naţional de Asigurare împotriva Accidentelor de Muncă şi Bolilor Profesionale – I.N.A.I.L.), în conformitate cu prevederile legislaţiei italiene în domeniu;
• Trebuie să solicite înscrierea în Registrul de evidenţă a populaţiei/„Anagrafe” de la nivelul Primăriei locale, în caz de şedere mai mare de 3 luni.

Riscurile la care un cetățean român se expune în cazul muncii la negru:

• întâmpină dificultăţi în a se înscrie la Registrul de evidenţă a populaţiei (Anagrafe) şi în a obţine dreptul de şedere, pentru perioade mai mari de trei luni;
• este lipsit de protecţie socială; nu beneficiază de prestaţiile oferite de sistemul de securitate socială: alocaţia pentru nucleul familial, indemnizaţia de maternitate (în cazul femeilor), ajutorul de şomaj, pensia (neincluderea în stagiul de cotizare a perioadei lucrate), asistenţă medicală (în natură) în caz de boală, etc.;
• poate avea retribuţii şi drepturi reduse faţă de cele stipulate în contractul colectiv de muncă aplicabil;
• riscă să nu fie respectat programul de lucru şi timpul de odihnă legal;
• poate fi angajat sub nivelul dvs. de calificare şi pregătire;
• instabilitate crescută a locului de muncă;
• e posibil să nu-i fie asigurate măsuri de protecţie şi securitate a muncii, ceea ce poate cauza producerea unor grave accidente de muncă soldate în anumite cazuri cu decesul victimelor;
• poate întâmpina dificultăţi foarte mari în a obţine recunoaşterea drepturilor cuvenite în urma muncii prestate şi în a reclama angajatorul pentru nerespectarea reglementarilor în domeniul muncii;
• există riscul crescut de a deveni victime ale exploatării şi traficului de fiinţe umane.