Poezia zilei: „Bucură-te Ţară!…” – Vasile Militaru

- Conținut sponsorizat -

Bucură-te Ţară!…

Bucură-te, Tară scumpă, îmbrăcată de paradă,
Că, din alte tări străine, vin prieteni să te vadă !
Sterge-ti lacrima din gene !… Ce oftezi într’una frântă,
Când atâtea muzici cântă?…

Cântati muzici, cât mai tare, toate câte sunteti voi,
Ca să nu se-audă plânsul văduvelor de război !
La răspântiile toate, muzici, azi cântati, cântati,
Că prea gem, sleiti de foame, marii nostri ,,mutilati” ?…

Azi e zi de sărbătoare si datoare esti să joci,
Tara mea cu jale multă, jefuită de escroci !…
Foametea si desnădejdea tu n’ai drept să ti-le spui
Tară scumpă, nimănui,
Când la tine ospătează toată lifta cu pistrui ?…

Cine să-ti ogoae plânsul ?… Să te-audă, cine poate,
Când atâtea muzici cântă la răspântiile toate ?…
Cui, o lacrimă să’i pice,
Că ‘n bordei n’ai foc pe vatră,
Când tâlharii ce te pradă, ospătând, duc trai ferice,
Infrătiti cu veneticii, în palate mari de piatră ?…

- Continuarea după publicitate - UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Cum vrei oare, scumpă Tară,
Soarele dreptătii sfinte pe-al tău cer să mai răsară,
Dacă toti cei ce te fură, liberi petrecând, fac haz
Si, când ceri să intre ‘n ocnă, scuipă ‘n bietul tău obraz?!
Oare, când vei pune mâna, Tară scumpă, Tară blândă,
In grumajii celor care vor ca Iuda să te vândă ?
Celor cari într’una rod
Multul gliei tale rod, –
Câtiva hoti înfipti în ceafa unui biet întreg norod?…

Dar… mă iartă, Tară blândă, că, de-a tale suferinti,
M’am trezit si eu, cu tine, a haiduc scrâsnind din dinti.
Azi e sărbătoare sfântă,
Când, – desi flămândă esti, –
Nu se plânge, ci se cântă
Intregirea ce ti-au dat-o Sfintii dela Mărăsesti?…

Mâine însă, Tară scumpă, sfintii tăi suiti la cer,
Să le faci dreptate cer:
Viata nu si-au fost jertfit-o ei, Arhanghelii tăi mari,
Pentru ca tu s’ajungi roabă unor cete de tâlhari;
N’au murit, scăpându-si Tara, marii nostri mucenici,
Ca să ti-se ‘nfigă ‘n glie gloatele de venetici!…
N’au căzut pentru desfrâul
Hotilor ce’ti fură grâul,
Tară plină de belsug,
Nici, – când lor le crapă burta, – tu să tragi flămândă ‘n jug!

Azi deci, fâlfâind drapele, cântă, Tară fără pâine,
Si, – cum cer ai tăi Arhangheli, – judecata s’o’ncepi mâine
Ori destinului tău mare fir de aur stii să’i torci,
Ori întreaga ta grădină va fi cocină de porci !…

Vasile Militaru