Nelu Pascu, pictor român apreciat de italieni. Criticii de artă îl compară cu Van Gogh

«Un artist la lucru, pe podul „Della Specola” din Padova, un artist care se numește Nelu Pascu», așa își începe reportajul jurnalistul italian Leandro Barsotti, de la Buongiorno Mattino, care ne invită să-l cunoaștem pe artistul de naționalitate română.

Nelu Pascu s-a născut la Cosmești, județul Galați, în anul 1963. A părăsit România în anii ’90 și a plecat în Italia, Franța, Spania, Anglia, înainte de a se stabili din nou în Italia, la Padova. „N-am ales eu acest loc, ci acest loc m-a ales pe mine”, a spus artistul în materialul video publicat de sursa citată.

Viața lui este cea a unui cavaler, un artist itinerant care își găsește scopul în călătoria însăși. „Subiectul unui tablou este doar o scuză pentru a picta, nu e important ceea ce pictezi, ci cum anume pictezi. Dacă o sută de artiști se pun să picteze același subiect, îl vor face în forme diverse și unul mai frumos ca celălalt”, a precizat Nelu Pascu.

„Arta a fost creată de oameni pentru oameni”, este de părere conaționalul nostru.

- Continuarea după publicitate -

Nelu Pascu este autorul a mii de picturi, răspândite în mai multe ţări. În afară de Italia şi România, operele sale se găsesc şi în Statele Unite, Anglia, Franţa, Elveţia, Suedia şi Germania. A avut expoziţii pretutindeni.

Când a ajuns în Italia, ca să poată supravieţui, confecţiona fotolii şi paturi. Avea şi un al doilea serviciu, unde prepara brânza. A urmat al treilea loc de muncă, unde era lustruitor de metale, mânere de porţi, robinete. Apoi, timp de patru ani a lucrat într-o fabrică de aluminiu, iar noaptea descărca marfa din camioane.

Într-o zi a hotărât că trebuie să trăiască doar pentru artă. Acum reuşeşte să trăiască din ea. Cariera sa a evoluat în urma semnării unui contract cu „Galleria Spagnoli”, din Florenţa.

Criticii de artă italieni îl compară cu Van Gogh. Unul modern, evident.

„O pictură instinctivă, posedantă, energică, o pictură care fascinează şi cucereşte”, a spus despre el criticul de artă Vera Agosti, citată de Viața Liberă.