Peste jumătate dintre italieni nu și-ar dori ca fiul sau fiica lor să facă o muncă domestică (badante, menajere sau bone)

Peste jumătate dintre italieni spun că nu și-ar dori ca fiul sau fiica lor să lucreze ca menajeră, badantă sau bonă, deși aceeași activitate este considerată utilă pentru viața de zi cu zi a familiilor și pentru echilibrul societății.

Datele indică, astfel, o ruptură clară între importanța recunoscută a muncii domestice și prestigiul redus de care aceasta se bucură în Italia.

Potrivit Il Sole 24 Ore, care citează un sondaj realizat de Censis pe un eșantion reprezentativ, la comanda Assindatcolf, 72% dintre italieni cred că munca domestică este puțin sau deloc apreciată social.

Doar 28% consideră că persoanele care lucrează în acest domeniu sunt suficient de respectate, iar raportul include aceste date în primul studiu din seria „Rapporto 2026 Family (Net) Work”, dedicat reputației sociale și situației contractuale din sector.

Percepția negativă este alimentată și de felul în care este privită alegerea acestei ocupații. Pentru 52,3% dintre respondenți, cei care muncesc în domeniul domestic ajung acolo din lipsă de alternative, în timp ce 22,8% văd această activitate ca pe o etapă temporară, până la apariția unei oportunități mai bune.

Numai 17,2% o consideră o alegere profesională făcută în mod liber. În același timp, protecția oferită de stat este evaluată slab: 57,3% dintre italieni spun că acest tip de muncă nu este apărat corespunzător, 28,7% apreciază că este protejat doar parțial, iar 7,8% spun că există suficiente garanții.

Reputația sectorului este afectată și de amploarea muncii nedeclarate. În opinia a 34,5% dintre cei întrebați, acest fenomen cântărește foarte mult asupra imaginii domeniului, iar alți 44,3% spun că influența este destul de mare.

Aproape jumătate dintre respondenți, 49,5%, cred că răspunderea pentru munca la negru este împărțită între familii și lucrători, în timp ce 40% plasează vina în principal asupra familiilor. Doar 6,5% consideră că responsabilitatea aparține lucrătorilor casnici, iar 4% cred că fenomenul nu depinde direct de niciuna dintre părți.

Sondajul arată și rezervele părinților față de un asemenea traseu profesional pentru copiii lor. Un procent de 54,4% afirmă că nu ar vrea ca un fiu sau o fiică să desfășoare muncă domestică, 15,1% se declară indiferenți, iar 30,5% spun că ar privi favorabil o asemenea alegere.

În rândul celor care o acceptă, principalul argument este că este o muncă demnă, la fel ca oricare alta, poziție susținută de 59,6% dintre aceștia. Alți respondenți pun accent pe componenta de îngrijire și sprijin oferit oamenilor, pe relațiile umane implicate, pe stabilitatea locului de muncă ori pe caracterul dinamic al activităților.

De cealaltă parte, opoziția este legată mai ales de venituri și de perspectivele limitate de evoluție. Pentru 43,8% dintre cei care resping această opțiune pentru copiii lor, domeniul oferă puține șanse de creștere profesională, 42% îl consideră slab plătit, iar 25,2% îl descriu drept obositor.

Prestigiul social redus este invocat de 15,8% dintre respondenți. În ansamblu, cei chestionați cred că imaginea muncii domestice ar putea fi îmbunătățită în primul rând prin stimularea contractelor legale și prin salarii mai mari.

În pofida acestor rezerve, utilitatea sectorului este recunoscută la scară largă. Pentru 80,1% dintre italieni, munca domestică are un rol important, însă dintre aceștia 67,1% spun că este insuficient valorizată, iar numai 13% cred că este respectată.

Totodată, 89,4% apreciază că această activitate contribuie semnificativ la bunăstarea societății: 45,7% spun că aportul este foarte mare, iar 43,7% îl consideră destul de relevant. Doar 10,6% cred că impactul este redus sau inexistent.