Pensia pentru limită de vârstă în Italia și posibilitatea de pensionare anticipată

Pensia pentru limită de vârstă în Italia permite angajaților să se retragă din câmpul muncii la vârsta de 67 de ani, cu cel puțin 20 de ani de contribuții.

Cu toate acestea, legislația în domeniu prevede unele excepții de la această regulă generală. În anumite cazuri speciale, legea oferă posibilitatea de a ieși la pensie anticipat, cu criterii mai puțin stricte din punct de vedere al vârstei și al contribuțiilor, informează IPSOA.

Pensionarea de bătrânețe este adesea asociată cu ieșirea din muncă la vârsta de 67 de ani, având minim 20 de ani de contribuții, dar acestea sunt doar cerințele pentru pensionarea pentru limită de vârstă, cunoscută ca „lege Fornero” (art. 24, co. 6, D.L. n. 201/2011).

Sistemul italian oferă numeroase tipuri de pensionare, multe dintre acestea prevăzând o vârstă mai mică decât pensionarea obișnuită pentru limită de vârstă. De exemplu, pentru femeile angajate în sectorul privat, este prevăzută o vârstă de numai 56 de ani, în cazul în care este recunoscută o invaliditate de cel puțin 80%.

Așadar, pensionarea pentru limită de vârstă se poate obține cu următoarele cerințe:

- Continuarea după publicitate -

• minim 67 de ani;
• minim 20 de ani de contribuții, 15 ani pentru beneficiarii de derogări Amato (D.Lgs. n. 503/1992);
• suma minimă a pensiei trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori asigurarea socială, pentru lucrătorii fără contribuție la data de 31 decembrie 1995;
• nu există perioade de așteptare: pensionarea intră în vigoare în prima zi a lunii următoare îndeplinirii cerințelor.

Pensionarea anticipată pentru limită de vârstă, în caz de invaliditate, poate fi obținută cu următoarele cerințe:

• minim 56 de ani pentru femei, 61 pentru bărbați;
• minim 20 de ani de contribuții, 15 ani pentru beneficiarii de derogări Amato;
• este prevăzut și un criteriu de sănătate: lucrătorii cărora li se recunoaște o invaliditate de cel puțin 80% pot solicita reducerea vârstei de pensionare anticipată pentru limită de vârstă;
• este necesar respectarea unui criteriu de asigurare special: doar cei înregistrați la „Fondo pensioni dei lavoratori precedenti” și la fondurile de înlocuire a asigurării generale obligatorii pot beneficia de această derogare; nu sunt admiși angajații publici și lucrătorii autonomi;
• este necesară, de asemenea, o perioadă de așteptare de 12 luni după îndeplinirea ultimului criteriu;
• cumulul contribuțiilor este permis doar dacă toate entitățile interesate de cumul prevăd o derogare specifică de vârstă.

Pensionarea pentru limită de vârstă în ce privește lucrătorii din domenii grele și periculoase, care fac inclusiv ture de noapte, oferă o reducere a vârstei necesare pentru pensionare, după cum urmează:

• vârsta minimă este de 66 de ani și 7 luni;
• contribuția minimă trebuie să fie de cel puțin 30 de ani;
• pentru cei fără contribuții până la data de 31 decembrie 1995, suma pensiei trebuie să fie de cel puțin 1,5 ori asigurarea socială.

La categoria de mai sus se încadrează și îngrijitoarele sau operatorii sociali care prestează muncă de noapte.

În ce privește îngrijitoarele, o altă posibilitate de pensionare pentru limită de vârstă este la 71 de ani și cel puțin 5 ani de cotizare, dacă a început să plătească la INPS contribuții după data de 01.01.1996.

Lucrătorii din sectorul de transport pot ieși la pensie cu o vârstă minimă de 62 de ani.

În ceea ce privește angajații din sectorul apărării, securității și salvării, în funcție de calificare și de anii de contribuție, vârsta pentru pensionarea de bătrânețe poate varia între un minim de 60 și un maxim de 66 de ani.

Sunt prevăzute și vârste diferite pentru fondul lucrătorilor din domeniul spectacolelor: de la un minim de 47 de ani pentru balerini, la 54 de ani pentru sportivii profesioniști, există și posibilitatea de pensionare la 62 de ani pentru artiștii lirici, profesorii de orchestră, muzicienii, coriștii, soliștii de muzică ușoară, și la 65 de ani pentru actorii de teatru, operetă, revistă, varietăți și atracții, prezentatori și disc-jockey; actori cinematografici, actori de dublaj cinematografic; directori de orchestră și înlocuitori; figuranți și manechine.

În ceea ce privește celelalte categorii, rămâne vârsta standard de pensionare de 67 de ani.

În concluzie, reglementările privind pensionarea pentru limită de vârstă în Italia sunt complexe și variază în funcție de multe criterii, inclusiv vechimea în muncă, vârsta și starea de sănătate.

Este important pentru lucrători să fie conștienți de toate posibilitățile și să solicite consiliere de specialitate înainte de a lua o decizie cu privire la pensionare.

Cunoscând toate opțiunile disponibile, fiecare lucrător poate alege cea mai bună cale pentru situația sa personală și poate profita la maximum de beneficiile sistemului de pensii italian.