„O taină într-o mână de copil”, proiectul unei biserici românești din Italia în colaborare cu o parohie din România

„O taină într-o mână de copil” este titlul proiectului pe care Parohia „Sfinții Trei Ierarhi”
din orașul Lodi (Lombardia), Episcopia Italiei și Parohia „Sfânta Paraschiva” din localitatea Slimnic, judeţul Sibiu l-au inițiat în acest an, în cadrul Concursului Național Catehetic „Biserica, familia românilor de pretutindeni”.

Copiii din grupele de cateheză din cadrul proiectului, înscris în concursul iniţiat de
Patriarhia Română, au avut întâlniri online pe platforma Zoom. Obiectivele miniproiectului
au fost realizarea unei înfrățiri între cele două comunități ortodoxe prin grupurile de copii
implicați și familiile acestora, promovarea în diaspora a modelului de cruce Crucea potir de Slimnic, precum și sensibilizarea copiilor pentru a deveni „dăruitori de bucurii”.

„Prin aceasta am ținut să se păstreze o legătură vie cu tradiția meșteșugului legat de
sculptura și pictura pe lemn și mai ales valoarea culturală a muncii împletite cu
rugăciunea și muzica. Un alt scop a fost acela de promovare a valorilor culturale
românești în teritoriul italian. S-au organizat concerte ale copiilor și ale corului Suflet
românesc din Lodi, cu scop caritabil”, se arată într-un comunicat sosit pe adresa redacției noastre.

Câteva duminici la rând au fost inițiate în cele două parohii din România și Italia, o
campanie intitulată „Cumpără o cruce și ajută la Crucea aproapelui tău.” Crucile pe care
copiii le-au realizat, supravegheați de preoții parohi George Cosmin Piţ şi Nicolae Cazacu și de cateheții Simona Cazacu şi Vera Piț, precum și de unii părinți, au fost prezentate într-o expoziție în biserici, după Sfânta Liturghie.

- Continuarea după publicitate -

Scopul miniproiectului catehetic „O taină într-o mână de copil” este să educe copiii în
sensul ajutorării semenilor aflați în suferință, să nască o bună colaborare cu grupuri
similare aflate la distanță, dar și să proiecteze viitoare colaborări și întâlniri în spațiul
fizic, nu doar online, al parohiilor, ca schimb de experiență și construirea unor punți de
prietenie între Slimnic și Lodi.

Activitățile proiectului, conform unui calendar bine detaliat în prealabil, au fost programate
în fiecare zi de vineri, câteva săptămâni la rând, pe platforma Zoom, întâlniri care au
născut interes pentru arta picturii, prietenii cu copii de aceeași vârstă, curiozitate față de
realități de viață diverse, bucuria de a sta împreună, mici și mari. Pe lângă munca la
realizarea crucilor, copiii și-au unit vocile și în muzică, piesele fiind dedicate părinților, iubirii de țara dar și Crucii aducătoare de Lumină. S-a urmărit și catehizarea prin scurte
prezentări ale Evangheliei duminicale, folosindu-se planșe specifice.

Comunitățile parohiale implicate în acest proiect au susținut efortul copiilor și al familiilor
acestora prin donații la colectele ce au urmat concertelor din biserică, prin aprecieri,
precum și prin cumpărarea crucilor-potir lucrate de copii. Pe lângă sumele de bani
colectate cu scop filantropic și bucuria dăruirii care a animat acest proiect, se poate
adăuga un element esențial care va fi «motorul» viitoarelor colaborări, anume bucuria
întâlnirii lor, «puntea prieteniei» realizată virtual între copiii celor două parohii.

Acest proiect a adus în fața noastră o soluție pentru a găsi în artă fărâma de liniște pe care o caută, cea care face ca sufletul să se odihnească. Astăzi este nevoie de această odihnă activă, mai mult ca orice, iar Biserica, prin Hristos, prin Cruce, într-o atmosferă de împrietenire prin  muzică,  artă, tradiții și meșteșuguri, poate fi izvor de liniște pentru cei ce și-o doresc.

Mulțumim copiilor ce au avut bucuria să se implice în acest proiect, familiilor acestora,
domnilor tâmplari Cristian, Mihai, Ion și Dumitru care ne-au furnizat la timp crucile
tăiate, colaboratorilor de cateheză care au asigurat sprijinul și ordinea printre copiii
participanți, echipei „tehnice” care s-a ocupat de montarea aparaturii, foto, filmare, blog,
afișe, etc. ( Teodora și Magdalena), persoanelor de „catering” care au îndulcit fiecare
întâlnire cu bucate alese.

Nu în ultimul rând mulțumim preoților parohi George și Nicolae
și doamnelor preotese Vera și Simona, care au avut inițiativa și au menținut „voioșia”
întovărășită cu munca pentru reușita acestui proiect.