O badantă româncă din Italia are de plătit peste 40.000 de euro la ANAF, în România

O femeie din județul Gorj, angajată ca badantă în Italia, se confruntă cu o situație financiară dificilă după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a impus un impozit de peste 200.000 de lei (peste 40.000 de euro) pentru venituri neidentificate, informează publicația Pandurul.

Avocatul Gheorghe Piperea a adus în atenția publicului acest caz, punând sub semnul întrebării modalitățile prin care ANAF a accesat datele bancare ale femeii și aplicarea legislației fiscale.

Femeia, cu inițialele B. L., care a lucrat ca îngrijitoare de bătrâni în Italia, a fost supusă unui control fiscal riguros, în urma căruia a fost obligată să plătească impozite în valoare de 125.156 lei pentru anul 2018 și 96.680 lei pentru anul 2019.

Valoarea totală a banilor pe care îi are de plătit la statul român depășește suma de 200.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro).

Aceste sume reprezintă impozite pentru venituri considerate neidentificate de către autorități. Se presupune că banii au fost aduși în țară în numerar și ulterior depuși la bancă.

- Continuarea după publicitate -

Impozitele respective nu sunt pe banii proveniți din salariu de badantă, ci pe alte surse de venit pe care autoritățile române nu le-au putut identifica 

În timpul controlului inspectorilor de la ANAF, femeia a prezentat două contracte de împrumut cu fiul său și a declarat trei vânzări de bunuri în Italia.

Organele fiscale au concluzionat că aceste tranzacții nu au fost efectuate prin intermediul băncilor (transfer bancar), presupunând că au fost realizate în numerar și apoi, femeia, a depus banii în banca din România.

Astfel, s-a aplicat reglementarea europeană din 2005 care limitează la 10.000 de euro suma în numerar ce poate fi adusă pe teritoriul unui stat membru UE fără a fi declarată.

Cum de a avut acces ANAF la contul cetățenei românce? 

Avocatul Gheorghe Piperea a exprimat îngrijorări cu privire la modul în care ANAF a obținut informațiile despre tranzacțiile femeii respective.

El a menționat că aceste informații ar putea proveni din bazele de date ale ANAF, prin protocoale de colaborare și schimburi de informații cu terți, sau în urma solicitărilor de informații către terți.

Piperea a subliniat importanța protejării datelor cu caracter personal și a pus la îndoială respectarea acestui principiu în cazul de față.