Potrivit proiectului noii legi a pensiilor din România, pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat, informează Adevărul.
Astfel, procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%.
„Cuantumul pensiei minime se modifică ori de câte ori se modifică salariul minim brut pe ţară garantat în plată”, se arată în noua lege a pensiilor care ar urma să intre în vigoare din anul 2021.
Pensia minimă scade dacă pensionarul obţine pensie şi din alte state
În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1), respectiv pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia de invaliditate; pensia de urmaş, sau de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii (pensiile private, fie că sunt obţinute de la Pilonul II sau Pilonul III – n.red.), de pensie din alte state, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea pensiei minime se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri. Cu alte cuvinte, pensia minimă plătită de stat pentru aceste persoane scade în funcţie de pensia privată sau pensia obţinută din străinătate.
Pensionarii români care au emigrat în străinătate, obligaţi să dovedească de două ori pe an că n-au murit
Pensionarii care au domiciliul stabil în străinătate şi primesc pensia lunară de la Casele de pensii din România vor fi nevoiţi să trimită de două ori pe an autorităţilor un „certificat de viaţă”. Procedura de transmitere va fi stabilită prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii publice (CNPP).