Muncitor român exploatat în Italia: „Mi-au dat 50 de euro pentru patru luni de muncă grea”

Un bărbat român în vârstă de 45 de ani, care trăiește într-o clădire abandonată de la marginea orașului Cosenza, regiunea Calabria, a declarat că a muncit patru luni la pădure și a fost plătit la final cu doar 50 de euro și o reîncărcare telefonică.

„După patru luni de muncă grea, la despicat, încărcat și transportat lemne, mi-au dat 50 de euro și o reîncărcare pe telefon. Să protestez? Și cu ce forță? Am luat puținul care mi s-a dat și am plecat”, a spus muncitorul român conform Gazzetta del Sud.

Conaționalul nostru a lucrat în pădurile în pădurile din sudul Calabriei și a fost exploatat de „antreprenori cu fața curată și mâinile murdare.”

Ca el, mulți români care nu își cunosc drepturile sau chiar în cunoștință de cauză acceptă să lucreze la negru sau pentru o plată derizorie.

Recent, o funcționară de la un birou Patronat ne-a confirmat faptul că sunt cetățeni români care lucrează la pădure sau la ferme de animale numai pentru masă și cazare, adică mâncare și un loc unde să-și odihnească noaptea oasele trudite de munca grea din timpul zilei. Astfel, mulți întreprinzători italieni profită de sărăcia și starea de necesitate a acestor persoane, exploatându-le după bunul plac.

- Continuarea după publicitate -

Muncitorul din acest cazul de față și-a găsit un acoperiș deasupra capului într-o clădire abandonată de la periferia orașului, unde stă împreună cu un alt român. El spune că are 45 de ani, dar arată cel puțin 15 în plus din cauza greutăților pe care le-a avut de întâmpinat în viață.

„După patru luni de muncă grea, la despicat, încărcat și transportat lemne, mi-au dat 50 de euro și o reîncărcare pe telefon. Să protestez? Cu ce forță? Am luat puținul care mi s-a dat și am plecat, venind aici (la Cosenza – n.r.) și sperând să cunosc mai mulți oameni cinstiți. Acum mă sfătuiesc să mă mut la Sila, dar cum ajung acolo și unde dorm… Până o să-mi găsesc un loc de muncă stau aici”, a spus românul pentru sursa citată.

Reușește, însă, să-și păstreze zâmbetul și speranța. „Sunt bunic, în România am doi nepoți frumoși și dacă rămân aici o fac pentru ei”, a mărturisit el voluntarilor de la Caritas care cel puțin de două ori pe săptămână le fac o vizită lui și celorlalți ca el.