Meta a brevetat o tehnologie capabilă să mențină „vii” conturile Facebook ale oamenilor după ce mor și chiar să efectueze și apeluri video

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a obținut la finalul lunii decembrie un brevet care descrie cum Inteligența Artificială ar putea „simula” activitatea unei persoane pe rețelele sociale, inclusiv în situația în care aceasta nu mai este în viață.

Deși compania spune că nu intenționează să transforme ideea într-un produs, documentul a reaprins discuția despre limitele tehnologiei în raport cu doliul și memoria digitală.

Potrivit Business Insider, brevetul explică un mecanism prin care un model de limbaj poate „simula” comportamentul unui utilizator, de la reacții la postări până la răspunsuri la mesaje, astfel încât prezența acestuia să pară în continuare activă.

Ce prevede brevetul și când ar fi folosit

În document se arată că „modelul de limbaj poate fi folosit pentru a simula utilizatorul atunci când acesta lipsește din sistemul de rețea socială, de exemplu când ia o pauză lungă sau dacă este decedat”.

Logica invocată este că absența cuiva schimbă experiența celorlalți: „impactul asupra utilizatorilor este mult mai sever și permanent dacă acel utilizator este decedat și nu se mai poate întoarce niciodată pe platformă”.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Pentru a „umple” acest gol, sistemul ar urma să fie antrenat pe date specifice utilizatorului, inclusiv istoricul activității din platformă – comentarii, aprecieri sau conținut publicat – pentru a înțelege cum se comporta persoana.

Apoi, „clona” digitală ar putea interacționa cu postările altora prin aprecieri și comentarii sau ar putea răspunde la mesaje directe. Brevetul menționează și o tehnologie care ar permite simularea unor apeluri video ori audio cu utilizatorii.

Brevetul îl indică drept autor principal pe Andrew Bosworth, directorul de tehnologie al Meta, iar cererea a fost depusă inițial în 2023. Un purtător de cuvânt al companiei a transmis că „nu avem planuri să mergem mai departe cu acest exemplu”, adăugând că depunerea de brevete are rolul de a face publice concepte, fără ca acordarea lor să însemne automat dezvoltarea sau implementarea tehnologiei.

„Tehnologia doliului”: între moștenire digitală și produse noi

Materialul amintește că Meta discută de ani buni despre administrarea „moștenirii digitale”. Cu aproximativ un deceniu în urmă, Facebook a lansat instrumente prin care oamenii pot desemna un „contact de moștenire” care să gestioneze contul în cazul decesului.

De asemenea, în 2023, într-un interviu cu podcasterul Lex Fridman, Mark Zuckerberg a vorbit despre avataruri virtuale ale persoanelor decedate:

„Dacă cineva a pierdut o persoană dragă și trece prin doliu, ar putea exista modalități în care posibilitatea de a interacționa sau de a retrăi anumite amintiri să fie de ajutor”.

În același context sunt menționate și inițiative din zona asistenților care păstrează „versiuni digitale” ale oamenilor: au apărut startup-uri pornite din experiențe personale de pierdere, precum Replika (fondat în 2015 de Eugenia Kuyda după moartea unui prieten) și You, Only Virtual (fondat în 2020 de Justin Harrison, după ce mama lui a fost diagnosticată cu cancer).

Harrison spune că „toată lumea din zona tehnologiei s-a gândit la asta de ceva vreme, de îndată ce am început să avem progrese în inteligența artificială generativă”.

Sursa citată reamintește și că, în 2021, Microsoft a brevetat un chatbot care putea simula o persoană decedată, dar și personaje fictive sau celebrități.

Îngrijorări etice și miza „engagementului”

Edina Harbinja, profesor în Regatul Unit la Facultatea de Drept a Universității din Birmingham și specialistă în drepturi digitale și confidențialitate după deces, avertizează că ideea „nu ține doar de probleme legale, ci de multe probleme sociale, etice și profund filosofice”.

Ea vede și un posibil interes economic în spatele unui astfel de instrument, mai ales în cazul conturilor care iau pauze:

„Este mai multă implicare, mai mult conținut, mai multe date — mai multe date pentru inteligența artificială de acum și din viitor. Văd stimulentul de business pentru asta. Sunt doar curioasă cum, când și dacă vor implementa această inovație”.

În funcție de cum ar fi lansat un produs de acest tip, ar putea apărea întrebări legate de aplicarea lui în toate serviciile Meta și de diferențele de comportament dintre platforme — de exemplu, între prezența pe WhatsApp și modul în care cineva comentează pe Instagram.

O altă rezervă vine de la Joseph Davis, profesor de sociologie, care spune că un astfel de asistent ar putea schimba felul în care oamenii trăiesc doliul: „Una dintre sarcinile doliului este să înfrunți pierderea reală”.

Concluzia lui este tranșantă: „Lăsați morții să rămână morți. Ideea de a-i aduce înapoi — dar de fapt nu faci asta, însă arată ca și cum ai face-o — asta e confuzia”.