Un viticultor din regiunea Trentino-Alto Adige, situată în nordul Italiei, a închiriat un avion privat pentru a aduce în Italia femeile românce care veneau în ultimii zece ani ca lucrătoare sezoniere, la lucrările de primăvară din viile pe care italianul le administrează. Antreprenorul a fost atât de mulțumit de abilitatea de lucru a celor opt femei care veneau din România în fiecare sezon agricol, încât a ținut cu tot dinadinsul să le aibă și în acest an alături: „Fără ele recolta mea din acest an ar fi fost compromisă”, a declarat podgoreanul citat de Corriere della Sera.
Martin Foradori Hofstätter reprezintă a patra generație care se află la conducerea firmei fondată în anul 1907 de Josef Hofstätter și deține podgorii istorice situate pe ambii versanți ai văii Adige. El s-a zbătut până când a reușit, cu toate dificultățile și restricțiile impuse de autorități în contextul pandemiei de coronavirus, să aducă din România echipa de femei care an de an se prezintă la pregătit via pentru rod. Lucrătoare capabile să taie impecabil lăstarii de vie, fără să deterioreze planta și să garanteze astfel calitatea strugurilor (și a vinului). Când Martin și-a dat seama că birocrația va împiedica în acest an angajarea celor opt femei românce, a angajat un avion privat care a aterizat de curând la Bolzano, cu lucrătoarele la bord.
Pentru Martin Foradori Hofstätter, aceasta este povestea unei birocrației absurde: „Am văzut atâta ignoranță, dar niciodată ca în timpul acestei pandemii”, a spus el conform sursei citate. Problemele au început la granița cu Ungaria, povestește viticultorul italian, când Uniunea Europeană a dat undă verde pentru a obține forță de muncă din est. Agricultorii germani și austrieci au beneficiat deja de această facilitate, dar în cazul producătorului italian cele opt femei au fost oprite la granița cu Ungaria.
„Am încercat să rezolvăm problema în toate felurile – a mărturisit italianul – astfel încât, după două săptămâni de apeluri telefonice, contacte cu politicieni locali, de la Roma și din Uniunea Europeană, reprezentanți ai ambasadelor, precum și discuții intense cu reprezentanții asociațiilor din sectorul agricol, ne-am găsit nevoiți să organizăm, in extremis, un zbor privat de la Bolzano la Cluj și retur, pentru a rezolva problema. Recunosc că gestul meu poate fi considerat o cheltuială nesăbuită, dar vă asigur că fără această cheltuială podgoriile mele ar fi avut de suferit. Nu aveam altă alternativă. Trebuie totuși să spun că prețurile pe care le folosesc acum cei care transportă persoane sunt atât de mari încât tot ceea ce am plătit eu pentru zborul privat nu a făcut o mare diferență.”
De ce neapărat muncitoarele românce, nu era mână de lucru în Italia?
„Careva ar putea obiecta că m-aș fi putut adresa numeroșilor șomeri prezenți în zonă – răspunde viticultorul- dar nu e atât de ușor. Am încercat, dar cei pe care i-am angajat pentru o probă, după două ore de lucru au plecat, spunând că ‘este o muncă prea obositoare!’”
Pentru producător, absența acestor profesioniste care lucrează pentru companie ca sezoniere de mai bine de zece ani, ar fi adus daune semnificative recoltei din acest an, „ca și cum o vioară lipsea de la un concert la Teatrul La Scala”.
Omul de afaceri are o companie agricolă și în Germania.
„În străinătate – explică el – asociațiile de categorie au reușit să activeze o linie aeriană fără prea multe discuții, lucrătorilor sezonieri li s-a oferit și posibilitatea de a implementa așa-numita ‘carantină activă’, lucrând la vie în grupuri mici, izolați de alți muncitori, cu respectarea măsurilor de siguranță. În Germania, procedurile sunt mult mai clare și mai accesibile. În Italia n-am reușit nici măcar să copiem măsurile inteligente puse în aplicare de alte țări ale Uniunii Europene.”