Patrizia Maria Cormoș și Bianca Anișoara Doroș, cele două tinere care și-au pierdut viața în urma inundației de pe râul Natisone vineri, 31 mai, au fost îmbrăcate în rochii de mireasă în sicriile care au fost expuse la Udine, la agenția funerară Mansutti de pe via del Calvario, în apropierea cimitirului San Vito.
Astăzi și mâine, 5 iunie, li se va putea aduce un omagiu la capela mortuară care va fi deschisă de la ora 8:30, iar la ora 16:00 va avea loc o ceremonie de rugăciune ortodoxă.
Tradiția de a îmbrăca tinerele decedate în rochii de mireasă este una veche, rar întâlnită în zilele noastre, dar încă vie în unele regiuni din din România.
Dacă persoana decedată era tânără și necăsătorită încă, există obiceiul ca aceasta să fie îmbrăcată în haine de mireasă, iar înmormântarea devine și nunta de care nu a avut parte în timpul vieții.
În același scop, în unele sate se pregătește și un brad împodobit, semn al căsătoriei. Pe alocuri, această tradiție încă se mai păstrează.
Patrizia și Bianca vor fi repatriate și înmormântate la Tarna Mare, județul Satu Mare.
Tragedia de pe Natisone: întrebări fără răspuns
Patrizia Cormoș a sunat de patru ori la 112. La unul dintre apeluri nimeni nu i-a răspuns la telefon. Sunt încă multe întrebări nerezolvate în legătură cu tragedia de pe Natisone, de la intervenția întârziată a echipajelor de salvare până la lipsa avertismentelor pentru viituri.
Patrizia (20 de ani, Bianca (23 de ani) și Cristian Molnar (25 de ani) au fost surprinși de viitură în timp ce se plimbau pe malul râului.
Cei trei prieteni români au mers acolo pentru o după-amiază de relaxare după un examen universitar susținut de Patrizia.
Surprinși de o viitură puternică, nu au mai avut timp să se salveze. Pompierii le-au aruncat frânghii, dar tinerii nu au reușit să le prindă.
La sfatul unuia dintre pompieri s-au îmbrățișat toți trei, sperând că așa apa nu va reuși să-i doboare, dar au fost luați de viitură sub ochii neputincioși ai celor care ar fi trebuit să fie salvatorii lor.
Apelurile disperate ale Patriziei
Tragedia s-a petrecut în decurs de aproximativ jumătate de oră. Patrizia Cormoș a sunat de cel puțin patru ori la 112, iar la ultimul apel nu i-a mai răspuns nimeni. Prima apelare a fost la ora 13:29, urmată de altele în minutele imediat următoare.
Trupurile neînsuflețite ale Patriziei și Biancăi Doroș au fost găsite duminică, după două zile de căutări, la 700-1000 de metri de locul unde au fost văzute ultima dată. Până astăzi, 4 iunie, Cristian Molnar încă nu a fost găsit.
Râul Natisone este cunoscut pentru viiturile sale rapide, iar interdicția de a face baie nu este o noutate pentru cei care cunosc zona.
Totuși, nu există niciun semn care să indice pericolul viiturilor în apropierea râului, cum există la aproximativ 10 km distanță, lângă pârâul Malina. Probabil că cei trei tineri nu au conștientizat pericolul și au fost înșelați de cerul senin din acea după-amiază.
Un alt punct critic este faptul că elicopterul de salvare a sosit prea târziu, venind tocmai din Veneția, prea departe de locul tragediei.
Mulți trecători s-au oprit pe podul care dă spre râu, filmând cu telefoanele mobile în timp ce salvatorii încercau să-i aducă pe tineri la mal.
Mama Patriziei Cormoș a criticat vehement aceste filmări:
„Toți au filmat ce se întâmpla și nimeni nu i-a salvat. Nimeni! Puteau să o facă, nu era important să filmeze. Patrizia a mers la o plimbare, a sunat de mai multe ori la 112 și a lăsat numele și adresa ei. A spus ‘chemați-o pe mama mea!‘”
Parchetul din Udine a deschis o anchetă pentru omor din culpă, în urma tragediei. În cadrul unei conferințe de presă, procurorul din Udine, Massimo Lia, a declarat:
„Vom efectua toate verificările necesare și toate investigațiile pentru a stabili dacă intervențiile de salvare au fost prompte și dacă au existat probleme care ar fi putut influența în vreun fel acest eveniment tragic”.
Potrivit magistratului, „în acest moment, nu există elemente specifice care să ne conducă în această direcție. Desigur, investigațiile sunt în faza inițială și, prin urmare, nimic nu poate fi exclus pe parcursul activității investigative”.
Lia a clarificat: „Din punct de vedere strict penal, pentru a configura chiar și teoretic o responsabilitate penală a cuiva, trebuie să fie vorba de o responsabilitate culpabilă de tip omisiv. Și nu comisiv. Omisiv în sensul că nu s-a intervenit prompt pentru a pune la dispoziție acele mijloace care ar fi permis salvarea acestor tineri”.
Apoi, procurorul a adăugat: „În natură există fatalitatea tragică. Acest lucru trebuie avut întotdeauna în vedere în astfel de investigații. Un alt aspect important este că, din primele verificări ale faptelor, totul s-a desfășurat într-un interval de timp care poate fi estimat grosso modo la jumătate de oră”.