Disperarea unui român care trăiește sub un pod în Italia. „Toți vorbesc, dar nimeni nu mă ajută”

Roccalumera și Alì Terme, la marginea drumului dintre aceste două localități siciliene, un român pe nume Gheorghe își petrece zilele sub un viaduct, neajutorat și uitat de toată lumea.

„Toți vorbesc, dar nimeni nu mă ajută”, spune Gheorghe cu o voce disperată

De aproape doi ani și jumătate, acesta își găsește adăpost sub podul autostrăzii Messina-Catania, la Alì Terme. Astăzi, la 53 de ani, se confruntă cu singurătatea și lipsa unui cămin.

Povestea sa în Italia a început cu două decenii în urmă, când a sosit din România alături de soție și cei trei copii.

Au ajuns să trăiască în Roccalumera, dar după ce relația cu soția sa s-a încheiat, Gheorghe s-a trezit singur și fără casă.

- Continuarea după publicitate -

„Trăiesc așa din 2021, fără electricitate, apă sau baie,” mărturisește el

Locuința lui improvizată de sub pod este  construită din „tapparelle” vechi (jaluzele), panouri de lemn și pânze.

A creat un mic spațiu de gătit și o zonă de dormit, dar în zilele fierbinți de vară, căldura devine insuportabilă și se vede nevoit să-și mute patul afară.

Gheorghe a reușit să își asigure o sursă de apă dintr-un canal de irigație apropiat, dar în timpul iernii, depinde de ploaie, o colectează direct de la scurgerile autostrăzii.

Sănătatea sa este precară; suferă de cardiopatie ipertensivă, depresie și insomnie. Cu toate acestea, supraviețuiește cu un venit de 500 de euro pe lună și muncește câteva ore pe zi în câmpurile din apropiere.

Dar chiar și această modestă subvenție este în pericol de a i se retrage, deoarece locuința sa anterioară din Roccalumera a fost ștearsă din registre.

Gheorghe speră ca la Alì Terme să i se acorde dreptul la înregistrare la anagrafe (registrul populației) cu adresa casei municipale, un drept pe care îl au persoanele fără adăpost stabil.

Conaționalul nostru, venit în Italia în căutare de o viață mai bună, își petrece zilele sub un pod, așteptând ca cineva să îi audă strigătul de ajutor.

Într-o lume care se schimbă rapid și în care toți ne grăbim, Gheorghe ne reamintește de umanitatea și compasiunea care ar trebui să ne ghideze acțiunile.