Croitoreasă româncă în Italia, apreciată și iubită de localnici. „Clienții mei sunt familia mea”

Marinela Florica — cunoscută de toți drept Mary — o croitoreasă româncă stabilită în Italia în urmă cu 15 ani, a organizat în după amiaza de sâmbătă, 13 septembrie, o mini-defilare de modă la atelierul ei din strada Cavalchina nr. 37, în cartierul Santa Lucia din Verona, pentru a aniversa 40 de ani de activitate și pentru a întări legăturile cu comunitatea locală.

„Am urmat școala de croitorie în țara mea când aveam 16 ani,” a povestit croitoreasa româncă pentru publicația L’ Arena.

„După o vacanță la Verona m-am îndrăgostit de oraș și, acum 15 ani, am venit să locuiesc aici, găzduită inițial de o prietenă.

Doi ani mai târziu mi-am deschis atelierul. Nu este ușor să te integrezi când nu vorbești limba și începutul a fost greu. Dar acum pot spune că clientela mea este familia mea și vreau să le mulțumesc pentru sprijinul primit și pentru legătura care s-a creat în timp.”

La eveniment — care a fost programat să înceapă la ora 16:30 — au participat două tinere care au defilat pentru casa de modă „La Lu”, coafate de Franca Falezza, deja cunoscută pentru munca ei în culisele Festivalului de la Sanremo.

În timpul reuniunii, reprezentanți ai celei de-a patra circumscripții au înmânat o plachetă în semn de recunoaștere a activității lui Mary.

„Fac modificări și reparații de cusut, dar și retapițări de scaune și alte servicii,” a explicat croitoreasa.

„Vin la mine tineri de toate vârstele, începând cu 16 ani. În România am lucrat pentru Max Mara, pentru care făceam căptușeli pentru paltoane, dar și pentru Deha, o companie de îmbrăcăminte pentru care produceam pantaloni, treninguri și tricouri albe pe care apoi compania le colora.

Acum inima mea este la Verona, unde am un grup de stagiari de la școlile locale de modă, precum Le Grand Chic, care fac practică în atelierul meu. Am colaborat deja cu peste cincizeci dintre ele.

Acesta este primul eveniment pe care îl realizez pentru comunitate, dar mi-ar plăcea să devină un eveniment permanent.

Ideea mea este ca oamenii să se întâlnească, să vorbească, să se cunoască. Când am sosit, via Mantovana era plină de oameni, acum sunt doar mașini.

Aș vrea să încurajez întâlnirea, chiar și numai între femei, și mă gândesc deja să organizez mini-cursuri lunea după-amiază, când croitoria este închisă, pentru a învăța să pui un nasture sau să faci mici lucrări de cusut.

Nu am nevoie de bani, ci de oameni cu care să vorbesc, indiferent de unde provin. Important este să facem o comunitate fără ca telefoanele mobile să fie singurele mijloace de comunicare și interacțiune.”

Evenimentul este astfel nu doar o celebrare a unei cariere de patru decenii, ci și o inițiativă de reactivare socială a unei străzi și de promovare a întâlnirii între oameni din diverse medii.