Procurorii DIICOT din România au reținut două persoane care se ocupau de recrutarea şi transportul românilor care voiau să muncească la cules de legume şi fructe în Italia, informează adevărul.ro. Potrivit mărturiilor, fraţii Iulian și Titi Spînu erau în relaţii de amiciţie cu mai mulţi proprietari italieni de ferme agricole. Acolo, oamenii de încredere ai acestora lucrau ca supraveghetori şi aveau ca principală misiune colectarea lunară a celor 150 de euro pe care îi pretindeau ca taxă de protecție de la lucrători.
Una promiteau și alta ofereau
Frații Spînu din Galați, au reușit să amăgească sute de români cu salarii de 1.000 de euro pe lună pentru a munci în fermele agricole din jurul oraşului Verona din Italia. În realitate, salariile erau mai mici, munceau întreaga zi, nu aveau voie să părăsească ferma, condiţiile de cazare erau improprii şi trebuiau să plătească şi o taxă lunară de 150 de euro intermediarilor români care i-au adus la muncă. Românii munceau 10-12 ore zilnic, câte 7 zile, fiind plătiţi cu suma de 4,3 euro pe oră, deşi înţelegerea era pentru 8 ore de muncă, pentru un salariu de 6-7 euro pe oră şi duminica, zi lberă.
„Plăteam regulat taxa lunară de 150 de euro fraților Spînu”
„Cazarea ne era asigurată în containere de aproximativ 3 pe 4 metri, unde locuiam 4-5 persoane, condiţiile fiind improprii pentru odihnă”, a declarat, în faţa anchetatorilor, un tânăr din comuna Băleni (Galaţi). Era vorba de o fermă de lângă localitatea Valesse Opeano, iar munca consta în plantarea şi culegerea de dovlecei, căpşuni şi castraveţi. Bărbatul a fost transferat într-o fermă de lângă localitatea Zevio. „Aici am fost cazat într-o casă din incinta fermei, într-o cameră cu alţi 8 sau 9 sezonieri, programul zilnic de muncă fiind de la orele 6.30 până la orele 19.00, fiind plătit cu 5 euro pe oră”, a declarat acesta.
Nu a semnat niciodată vreun contract de muncă, dar plătea regulat taxa lunară de 150 de euro. „Menţionez faptul că, în fiecare lună după plata salariilor, Spînu Titi venea în Italia pentru a ridica de la oamenii săi de încredere banii extorcaţi de la fiecare muncitor sezonier”, a declarat tânărul.
Un alt bărbat, consătean cu fraţii Spînu a explicat procurorilor cum au fost şantajaţi
„Pentru a fi obligaţi să muncim între 10 şi 12 ore zilnic, patronii italieni, în înţelegere cu Spînu Titi şi fraţii acestuia, ne reţineau actele de identitate, motivând că ne vor încheia contractul de muncă şi ne vor plăti asigurările sociale, dar niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva”, a declarat victima.
Petruş Cadu a plecat în Italia, pe filiera Spînu, ca simplu muncitor unde a lucrat mai muţi ani. „De regulă, munceam dimineaţa între orele 6-12, apoi având o pauză de o oră sau două pentru masă, şi munceam ulterior de la 14 până la orele 20 sau 21”, a declarat acesta. La sfârşitul lunii, el strângea 300-400 de euro.
Pentru că era conştiincios, a fost promovat ca supraveghetor. „În mai multe rânduri, atât eu, cât şi Dingă Costel i-am ameninţat cu acte de violenţă fizică pe cei care lucrau la fermă, pentru a-i determina să plătească taxa de protecţie de 150 de euro pe lună, iar într-o situaţie, din dispoziţia lui Spînu Titi, împreună cu acesta şi cu Dingă Costel l-am agresat fizic pe unul dintre muncitorii români care refuzase să plătească taxa”, a declarat Cadu.
Unul dintre muncitorii români a povestit că totul s-ar fi făcut cu acordul tacit al patronilor italieni
„Îmi aduc aminte de faptul că la diverse ferme unde fraţii Spînu aduceau oameni la muncă, aveau peste 100 de lucrători, tuturor reţinându-le lunar suma de 150 de euro pentru că le-a găsit un loc de muncă, acest fapt petrecându-se cu acordul şi în înţelegere cu patronii italieni, deoarece fraţii Spînu le procurau mână de lucru ieftină şi fără a plăti statului italian niciun fel de impozit”, a declarat acesta.
Un alt român a descris condiţiile: „Cazarea pe care a asigurat-o Grosule Andrea era de 15-20 de oameni în cameră, femei şi bărbaţi împreună, având toaleta şi duşurile comune cu persoanele de sex feminin”.
Iulian şi Titi Spînu au fost acuzaţi de trafic de persoane în formă continuată
Ei ar fi investit veniturile în terenuri agricole, imobile şi autoturisme. La dosar sunt depuse tranzacţii monetare prin care cei doi primeau bani de la oamenii de încredere din Italia.