O româncă din Italia care are o pizzerie în inima Romei, la doi pași de Colosseum – monumentul simbol al marelui imperiu de altădată – se confruntă în această perioadă cu mari probleme economice și luptă să își salveze activitatea antreprenorială. Până nu demult, pragul pizzeriei „La Prezzemolina” din Roma era trecut de turiști din întreaga lume. Forfota de pe străzile centrului istoric nu avea liniște, zi și noapte oamenii se îngrămădeau să viziteze minunățiile acestui oraș, unul dintre cele mai frumoase din lume.
Pandemia de coronavirus a afectat în lanț toate activitățile care depindeau mai mult sau mai puțin de turism. Transporturile, domeniul ospitalității și al restaurantelor, sunt doar primele sectoare lovite dur de criza generată de blocarea economiei în întreaga lume, iar Italia, țară grav afectată, nu face excepție. Despre dificultățile cu care se confruntă în această perioadă cei care au activități în domeniul serviciilor alimentare, am vorbit cu Monica Todor, care gestionează la Roma pizzeria mai sus menționată:
„Mă numesc Monica Todor, antreprenor din Maramureș, sunt stabilită în Italia de 17 ani și conduc pe moment o afacere în domeniul HoReCa, pizzeria La Prezzemolina, la Roma, lângă Colosseo. Le am alături și pe fiicele mele, ambele cu studii universitare la Universitatea Babes Bolyai din Cluj și putem să ne numim o echipă de succes, pentru că parcursul activității din ultimii patru ani și jumătate o demonstrează.
Am înregistrat brand-ul ‘La Prezzemolina’, facem un ‘made in Italy’ adevărat, produsele pe care le punem la dispoziția clienților sunt pizze, lasagne, aperitive si dulciuri tipice italiene. Clienții noștri sunt turiștii din întreaga lume care vin să vadă amfiteatrul Flaviu – Colosseum. Faptul că vorbim mai multe limbi ne-a facilitat activitatea; desigur a fost mai greu să găsești personal adecvat, dar echipa s-a format și am avut rezultate excepționale. Am obținut certificate de excelență în toți anii și la început de an o altă recunoaștere, suntem printre primele 10% cele mai bune restaurante din lume. Acest an începuse foarte bine, o afluență de turiști la Roma cum rar văzusem, ianuarie și februarie au fost două luni prolifice.”
La începutul lunii martie, Italia a intrat în lockdown, totul s-a închis, transporturile externe au fost în mare măsură anulate sau reduse considerabil, oamenii au fost închiși în case. Ce schimbări au avut loc în activitatea dumneavoastră, prin ce-ați trecut și cum v-ați adaptat schimbărilor impuse de pandemie?
Monica Todor: Declinul a început în 4-5 martie, când s-au înregistrat primii turiști cu probleme de sănătate. Nu se foloseau încă măști pentru a ne proteja, astfel că în 8 martie am decis închiderea localului, deși nu era obligatoriu, dar am considerat că era mai important să ne protejăm. Am stat închiși două luni, am mers la local doar pentru a dezinfecta totul, iar când ni s-a permis să deschidem, pe 18 mai, am redeschis pentru o săptămână doar, pentru că nu era nimeni la Roma, ca și acum. Străzile erau pustii, turiști zero! Cu zboruri blocate și italienii în ‘smartworking’ (lucru de acasă – n.r.) adio clienți! Am ajuns iar la încasări cu care nu puteam plăti ingredientele necesare unei producții gastronomice minime, ce să mai vorbim de salarii, chirii, taxe.
Care sunt cele mai mari dificultăți cu care vă confruntați?
Monica Todor: Cea mai dureroasă problemă, după reducerea echipei, rămâne cea a chiriilor neplătite. Proprietarii imobilelor au cu noi, antreprenorii din breaslă, contracte
care le permit să ne evacueze de la 1 ianuarie 2021. Pe moment, până la sfârșitul anului, statul italian le-a permis să implementeze proceduri dacă vor să renunțe la chiriaș, dar a impus ca acestea să devină executive doar din ianuarie.
Din acest motiv am demarat o acțiune de protecție a noastră și protest a celor care, ca și noi, trăiesc această situație precară și văd cum investițiile lor se pot evapora de la o zi la alta. Pentru un antreprenor, lucrul tău, activitatea ta, e ca și un copil pe care tu l-ai crescut și nu poți accepta atentate la siguranța lui.
De aceea am ieșit cu toții pe 2 noiembrie 2020, în P-zza del Popolo, la Roma, să manifestăm și să luptăm pentru a ne menține în viață activitățile. Nu putem lăsa baltă de azi pe mâine tot ce am construit cu trudă și să ne luăm catrafusele, fără a beneficia
de roadele activităților noastre, în care am investit nu doar bani, ci trup și suflet. Vrem
chirii renegociate la actuala situație de criză și siguranța continuării activităților
în același local de până acum. Orice transfer al activității noastre ar însemna zeci de mii, chiar sute de mii de euro pentru a reîncepe în altă parte.
Criza majoră cu care ne confruntăm, generată de pandemia de covid19, este a tuturor,
chiriași sau proprietari. Nu e posibil să ni se ceară chiriile pentru perioada în care nu am lucrat și, mai ales, acestea trebuie să fie conforme cu încasările. Nu ai cum să plătești mii de euro când tu ai încasat doar 10% din ceea ce ar fi fost încasările normale. De aceea am propus o petiție adresată autorităților. Petiția se numește „BLOCCO SFRATTI NEGOZI al 31.12.2021” – ceea ce înseamnă blocarea evacuărilor localurilor comerciale până la data de 31 decembrie 2021 timp în care să ne putem reveni cu activitatea noastră. Mai avem nevoie de câteva semnături. Doritorii pot semna accesând următorul link: http://chng.it/JdpSbGY5.
Vă ajută statul italian? Dacă da, cum?
Monica Todor: Ajutoarele promise sunt nesemnificative. Marea majoritate dintre noi am primit o sumă între 5.000 și 10.000 de euro care, pe lângă cheltuielile fixe pe care le avem lunar, între 15.000 și 50.000 sau chiar 80.000 de euro (depinde de mărimea localului și de numărul angajaților) sunt exact o „frecție la un picior de lemn” cum se spune, adică nu ne ajută aproape deloc.
Nu știm ce ajutoare vom avea de acum încolo. Ne promit că vom fi surprinși, dar cred că mai mult ne va umfla plânsul decât râsul. Acest guvern nu are capacitatea de evalua necesitățile reale ale categoriei noastre profesionale.
Ce măsuri credeți că ar trebui luate pentru ca antreprenorii să poată depăși această perioadă de criză? Ce-ar trebui să facă guvernul italian pentru a salva activitățile precum cea a dumneavoastră?
Monica Todor: Îmi pare elementar să se analizeze situația oricărei categorii profesionale dialogând în mod direct cu acestea, analizând propunerile lor și luând abia apoi măsurile care să fie potrivite și specifice. Desigur, ca și măsuri efective de susținere, este necesară o aliniere la nivelul altor state, precum Germania, Elveția, care au dat o susținere financiară considerabilă antreprenorilor.
Problema Italiei e că acest guvern lucrează paralel cu realitatea, nu ascultă propunerile opoziției, închide în mod nejustificat activitățile din HoReCa. De exemplu, în timpul serii, după orele 18.00, când s-ar câștiga ceva, chiar dacă numai un minim, pentru supraviețuire. În plus, o mulțime de categorii profesionale au rămas complet pe dinafară și, în plus, nu știu nici de unde și cum să înceapă să se organizeze pentru a intra în „programul de susținere”.
Un alt aspect care mă întristează enorm este că o țară precum Italia, pe care o vedeam în trecut evoluată din acest punct de vedere, are pentru cei de vârstă înaintată atât de puțin respect și nu se iau măsuri juste pentru a-i proteja și susține în tratamentele sanitare la domiciliu.
Cum vedeți viitorul apropiat în Italia din punct de vedere al unui antreprenor grav afectat acum de criza economică?
Monica Todor: Nu văd o revenire a „normalității” mai devreme de un an; teama de acest virus va rămâne în memoria tuturor, iar, mai ales persoanele vârstnice, își vor limita deplasările. Turismul intercontinental se va relua cu mare greutate. Pe moment vom încerca să stabilizăm cumva situația, să nu ieșim din actualele localuri comerciale sau să ne reorganizam în altă parte, dacă nu vom găsi soluții financiare și înțelegere din partea proprietarilor de imobile.
Statul italian are o mare problemă pe care nu o înțelege. În această perioadă de criză accentuată, toate aceste activități pot să treacă în mâna unor organizații nedorite și atunci dialogul nu va mai exista. Noi, cei din estul Europei, avem o bună rezistență pentru situații dificile. Asta e doar alta de depășit.