În România Baba Dochia îşi scutură cojoacele. Babele și Moșii de Martie, tradiţii şi semnificaţii

Și dacă tot suntem la începutul primăverii, când soarele cald e sus pe cer și mieii zburdă pe câmpii, a sosit momentul, ca buni români ce suntem oriunde am fi prin lume, să ne alegem Babele și să ne sărbătorim Moșii.

Perioada 1-9 martie este cunoscută în rândurile poporului român sub denumirea de „Zilele Babei Dochia” sau „Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și mărţişor. În această perioadă, fiecare femeie poate să îşi aleagă o zi, adică o „babă”, iar în funcţie de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea.

Dacă va fi o „babă rea”, cu vreme rece, vântoasă şi înnorată, ne va merge rău. Dacă va fi o zi senină cu vreme călduţă, va fi o „babă bună”. Dar cine a auzit de babe bune în înțelepciunea noastră populară? „Baba Cloanța Cotoroanța” și „Baba Iaga” sunt vrăjitoare în toată regula și nici „Baba care se piaptănă când țara arde” nu e un exemplu pozitiv!

Din 9 martie, de „Moși”, și bărbații își pot alege o zi a lor. Cuprinse între Mucenici şi Alexii, cele nouă zile ale Moşilor sunt cu mult mai blânde şi mai puţin capricioase decât Babele de dinaintea lor.

Despre Dochia, legenda spune că avea o turmă de oi dată în grijă unor flăcăi. La sfârşitul lui februarie, aceştia au rătăcit pe munte oile, iar Dochia, furioasă, i-a pedepsit și a plecat pe un ger cumplit, îmbrăcată cu 9 cojoace, să-şi caute oile pe munte.

- Continuarea după publicitate -

A mers ce a mers şi în prima zi a lepădat un cojoc fiindcă se încălzise şi oile tot nu le găsise. În a 2-a zi vremea s-a îndreptat şi Baba Dochia a mai lepădat un cojoc şi a blestemat zeii care tot schimbau vremea. În a 3-a zi la fel. Şi tot aşa până într-a 9-a zi, când Dochia își lepădase toate cojoacele din cauza vremii frumoase. În cele din urmă, își găsise oile şi se pregătea să coboare în sat.

Dar Martie, supărat de blestemele Dochiei, a luat cu împrumut de la fratele său Februarie, un ger năpraznic pe care l-a abătut asupra Dochiei cea fără de cojoace, îngheţând-o de vie. Alte legende spun că a fost prefăcută în stână de piatră; chiar munţii Bucegi poartă o astfel de piatră numită Babele!

Oricum, Dochia şi-a găsit sfârşitul în ziua a 9-a a lui Martie. Mare bucurie jos în sat, unde flăcăii tocmiţi şi pedepsiţi de ea, au încins un „priveghi” straşnic, stropit cu câte 40 de pahare cu vin.

Astfel, în 9 Martie, de „Moși”, a rămas obiceiul ca bărbaţii să bea 40 de pahare şi obiceiul să se facă așa zişii „mucenici”: colaci unşi cu miere şi nucă în Moldova, forme de opt din cocă fierte în alte zone, acestea toate pentru pomenire.

Pentru că există pentru ziua de „Mosi” și o explicație religioasă, 9 martie fiind o zi de pomenire a celor 40 de Mucenici din Sevastia. Cei 40 au fost soldați creștini sacrificați de împăratul roman Licinius și au devenit martiri ai credinței. Sărbătoarea religioasă s-a suprapus tradiției „Moșilor”, despre care se spune că alungă zilele babelor și aduc vremea bună.

La sate sunt aprinse focuri ritualice de purificare, cenuşa fiind împrăştiată pe câmp pentru roade bogate sau în jurul caselor spre a le feri de rele.

Despre Moși/Sfinții Mucenici se spune că aceștia bat cu bâtele în pământ pentru a alunga înghețul și pentru a face loc primăverii și căldurii.

Totodată, mamele de oieri trebuie să facă o turtă de porumb sau de grâu, pentru ca turmele să fie protejate și ferite de primejdii.

Prin unele regiuni ale țării, gospodinele de la sate nu iau ouăle de prin cuibare, deoarece există o superstiție care spune că acestea trebuie lăsate acolo pentru a fi spor la ouă și la pui tot anul.

O altă superstiție spune că în prima zi a moșilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă pentru a nu se înmulți lupii.

În unele zone din Oltenia există obiceiul ca, în dimineața zilei de 9 martie, să se afume casa și pe cei care locuiesc în ea, deoarece așa vor fi feriți tot anul de animale și lighioane sălbatice.

Se spune, dacă plouă în ziua de Mucenici sigur va ploua și de Paște, iar apa de ploaie căzută pe 9 martie este bună pentru durerile de cap și pentru ochi. Tot în această zi sunt așteptate berzele aducătoare de noroc. Bătrânii spun, că dacă tună pe 9 martie vara va fi una roditoare iar dacă tunetul se aude înainte de această zi, vara va fi una secetoasă.

Babele și Moșii sunt rituri autohtone românești care din fericire nu au fost încă uitate. Dar cum am putea noi să uităm o sărbătoare care „ne obligă” să bem 40 de pahare?