Interviu Agerpres cu ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. „Considerăm că aspectul lingvistic este unul major”.

Publicat duminică, 12 februarie, 2017, pe site-ul Agerpres.ro – Agenția Națională de Presă, interviul cu Andrea Păstârnac dezvăluie modul în care bugetul alocat pe anul în curs va fi cheltuit pentru românii din diaspora și care sunt tipurile de proiecte vizate pentru a fi sponsorizate din buget.

Andreea Păstârnac consideră necesară revizuirea legislației privind comunitățile de români dar și implementarea de cursuri online de limba română pentru românii din străinătate. În același timp, ministrul vorbește despre un program dedicat identității limbii române, „Mass-media de limba română” și susține că bugetul pe anul 2017 alocat proiectelor este de 8 milioane de lei (peste 1,7 milioane de euro).

Se mai vorbește, de asemenea, despre modul de evaluare a proiectelor depuse pentru finanțarea de asociații sau peroane care vor să organizeze evenimente pentru cetățenii români din diaspora, despre provocările comunităților de români dar și despre inițiativele referitoare la românii care trăiesc în Marea Britanie, în contextul ieșirii acesteia din UE.

În continuare, vă invităm să citiți interviul cu Andreea Păstârnac, preluat în întregime de pe site-ul Agerpres.ro.

AGERPRES: Pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sunt prezentate înscrieri pentru proiectele dedicate românilor din diaspora. Dați-ne detalii.

Andreea Păstârnac: Ministerul Românilor de Pretutindeni continuă, sperăm că la un alt nivel, activitatea Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, precum și a altor forme care au existat pe parcursul anilor și care au definit relația noastră cu aceste comunități. Am încercat ca lucrurile care au fost realizate de-a lungul acestor ani, care sunt parte a dialogului cu marile comunități și cu cele mai mici, să fie menținute: conceptul unei sesiuni deschise de finanțare, care să permită o mai bună gestionare și a modului în care diferitele asociații își pot programa anumite acțiuni și apela la sprijinul ministerului, dar și a modului în care comisia de evaluare poate să primească în timp util proiectele, să le analizeze și să aibă un dialog cu asociațiile.

Forma aceasta de evaluare și ghidul de finanțare al proiectului e un dialog. Trebuie să pornim de la această idee, că este un dialog. Modul în care se desfășoară acest dialog este legiferat de Legea 299. Vom încerca să facem reuniuni ale comisiei de evaluare bilunare. În același timp, legea permite ca ele să fie făcute și în momentul în care este necesar. Considerăm, din experiența anterioară, că o sesiune de evaluare bilunară permite un dialog real cu asociațiile, organizațiile, persoanele care propun proiecte. Pentru că este foarte important să creăm o structură transparentă și o structură care să permită celui care apelează la aceste programe să își calibreze proiectele, să înțeleagă și care sunt liniile prioritare ale ministerului și formele în care își poate include proiectul său într-o linie mai importantă de acțiune.

Cred că una din prioritățile noastre (…) este crearea unui spirit asociativ, crearea, dincolo de proiectele individuale care definesc o asociație, a unei înțelegeri că aceste voci nu sunt voci unice, că există practic un ansamblu în care ele se regăsesc.

Am discutat recent de necesitatea identificării unor proiecte care să pună alături marile noastre comunități la care până acum a existat o tendință să ne uităm separat — românii din jurul granițelor, pe care încercăm să îi definim ca și comunități istorice, și noile comunități emergente, comunitățile de mobilitate. Există proiecte, unul legat de limba română va fi un proiect major, care pot să ne unească. Sunt convinsă că teme, care sunt vitale și esențiale pentru comunitățile istorice, pot să fie de rezonanță și pentru românii care se află astăzi în mari comunități din Europa, din Statele Unite sau de pe alte meridiane. Cred că este foarte important să găsim acele proiecte împreună cu cei care ni se adresează, care să unească puțin comunitățile, răspunzând nevoilor fiecăruia.

Pot să spun că în momentul de față avem peste 200 de proiecte care se regăsesc și pe site-ul ministerului și foarte multe dintre acestea vorbesc despre nevoia de a studia, a preda, a învăța limba română. Am avut o întâlnire instituțională cu Ministerul Educației, unul din partenerii noștri pe acest subiect, tocmai pentru a înțelege cum trebuie să îi răspundem și celui care are o mică grădiniță de limba română sau care un curs de duminică de limba română, dar și cum să găsim anumite soluții pentru a avea un manual de referință sau pentru a avea curicula care să poată să fie mai ușor adaptată la o dată când copilul care învață în Italia, Spania, Belgia se va întoarce în România și va dori să își continue studiile.

AGERPRES: Există presupunerea că românul din diaspora se va întoarce la un moment dat …

Andreea Păstârnac: Acesta este un caz. Pentru că opțiunile, astăzi, ale acestor comunități, care deja sunt destul de mari, sunt extrem de diverse. Sunt și opțiuni individuale, care seamănă destul de mult cu opțiunile noastre, (…) dar cred că cei care au plecat din România sau care trăiesc în jurul României au o raportare mai profundă la România. Pentru că ei simt nevoia aproape zilnic să se definească undeva interior, identitar.

Noi, gândindu-ne cum putem să definim această identitate și venind cu politici care să sprijine această identitate, considerăm că aspectul lingvistic este unul major. Există, conform statisticilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană, în ultimii ani, peste 100.000 de copii români născuți în diaspora și sunt convinsă că fiecare dintre familiile în care s-au născut își pune probleme legate de modul în care ceea ce ne definește va fi transmis noilor generații. Sunt obiceiurile, sunt datinile, este istoria personală a familiei, este religia dar este și limba română. Până la urmă, e poate primul element identitar și de asta ne-am propus ca unul din vectorii de acțiune ai ministerului să fie legat de promovarea limbii române în comunitățile atât istorice, cât și noi.

AGERPRES: Acest lucru îl veți face în colaborare cu Ministerul Educației? Va exista o programă adaptată la cultura comunităților din respectivele țări?

Andreea Păstârnac: În primul rând, acest program nu începe astăzi. Există un program care este în derulare, un program de studiere a limbii române în statele membre ale Uniunii Europene, din păcate nu în atât de multe state cum am crede, un program care necesită o extindere. El prevede, astăzi, două ore de studiu pe săptămână a limbii române, într-un mod opțional. E un program care poate fi extins atât teritorial, la alte state unde avem comunități, dar poate și ca număr de ore. Există un program mult mai mare, care este un program asupra căruia ne-am uitat doar pe segmente, până acum, e programul în care limba română e învățată în așa numitele școli de duminică, extraordinar de extins, care se bazează în special pe spiritul extraordinar al asociațiilor, unde o asociație, o comunitate religioasă se gândește că poate e foarte important ca într-un mod săptămânal, lunar, într-o anumită cadență, să vorbească despre tradițiile noastre și despre limba română. Am vrea să le propunem acestor comunități, în cooperare cu Ministerul Educației, (…) câteva manuale de referință și o programă de referință la care să poată apela, sigur, în mod opțional, pentru că activitatea lor a pornit de la un voluntariat. Sunt convinsă că atunci când le vom pune la dispoziție un manual de referință, o curriculă de referință, foarte mulți din cei care predau limba română — preotese, învățătoare, doamne și domni care au ieșit la pensie, oameni care fac în mare parte o activitate de voluntariat și de suflet — să găsească un mod de sprijin din partea statului român. În același timp, se poate întâmpla ca unul din acei copii să vrea să se întoarcă în România sau să vrea studieze într-o țară care îi permite să facă liceul în limba română. Și atunci, e bine să avem o propunere de programă la care să facem referire.

Un alt palier pe care vrem să îl inaugurăm acum — el a existat și în trecut dar a fost foarte puțin dezvoltat — lansarea unor cursuri de limbă română online și pe platformele care sunt astăzi accesibile celor care sunt plecați. Trebuie să ne gândim și la nucleul familiei, la ce se întâmplă cu limba română în casă (…). Ne gândim să pornim un proiect, anul acesta, care să permită pe un suport online accesul la câteva lecții oarecum simple de limba română, lecții care să permită părinților să deschidă copilului o lume.

AGERPRES: Există o structură a acestor cursuri online de limba română, se lucrează la ele?

Andreea Păstârnac: Am început să lucrăm. Există pentru moment un grup de lucru care este condus de un subsecretar de stat și deja au început să creioneze acest proiect.

AGERPRES: Există statistici referitoare la învățarea limbii române în diaspora? Unde stăm cel mai bine și unde stăm cel mai rău?

Andreea Păstârnac: E foarte greu de spus în acești termeni oarecum polari. Sigur, avem marile comunități din Italia, din Spania unde au și început aceste proiecte mari de studiere a limbii române. Avem proiecte similare în Belgia, în Franța, dar nu avem asemenea proiecte de studiere a limbii române în Marea Britanie, unde avem deja o mare comunitate. Nu avem asemenea proiecte în state mai apropiate, cum ar fi Bulgaria. Există un mod de studiere a limbii române în comunitățile istorice, care este foarte diferit de modul în care îl văd noii români aflați astăzi în Europa, unde studierea limbii române e încărcată de foarte multă emoție, este un lucru legat de identitate. Modul în care întreaga asociație se apleacă asupra acestui proiect este mult mai intens decât în alte proiecte.

E foarte greu să spunem cum se studiază limba română. Rolul nostru instituțional este acela de a asigura materialul didactic care să fie la un nivel ce să permită acest studiu în diaspora, de a asigura manuale, deci de a asigura pentru cei care predau limba română pregătire permanentă. De altfel, cursurile pentru cei care predau limba română fac parte și din programul ministerului.

Acest program, dedicat identității și limbii române, mai are o componentă despre care aș vrea să vorbesc, care este mass-media de limba română, pentru care am vrea cumva să deschidem mai mult porțile ministerului, să găsim modalități de sprijin pentru mass-media online și nu numai, dar și pentru audiovizual. Fiecare spațiu are specificul lui (…). E important să găsim și o modalitate de dialog și de a-i aduce împreună pe cei care scriu astăzi în limba română în diaspora. Am avut câteva convorbiri telefonice cu mulți dintre jurnaliștii români din afara granițelor și vreau să vă spun că este impresionant — ideile extraordinare, dedicația și mai ales faptul că simt nevoia în continuare să scrie în limba română. Și ceea ce au spus foarte mulți dintre ei — și e un lucru care e foarte important pentru modul în care relaționăm — e dorința lor de a produce știri originale, dorința lor de a fi o oglindă a comunităților și de a găsi aceste știri reflectate în fluxul mediatic național. Există un proiect care este demarat deja, Spațiul comun comunicațional, cu Republica Moldova, un proiect la care trebuie să ne uităm în continuare, să vedem cum îl putem extinde și, de asemenea, încercăm să replicăm acest proiect și pentru alte comunități istorice, cel mai probabil pentru românii din Serbia, care sunt foarte interesați de mass-media în limba română.

AGERPRES: Recent a fost aprobat bugetul ministerului. Aveți un raport buget-beneficiari-număr de proiecte? Este destul de mare bugetul pentru a acoperi tot acest număr de proiecte?

Andreea Păstârnac: E important de reținut că actualul buget este mai mare cu o treime decât execuția bugetară din ultimii ani, față de execuția bugetară din ultimii aproape cinci ani. Am încercat în felul acesta să avem un buget care să ne permită clar o creștere a activității și cred că noul mod în care vom evalua atât proiectele, dar și modul de evaluare al bugetului trimestrial va permite într-adevăr să abordăm un număr mai mare de proiecte, să găsim modalitățile de cooperare cu asociațiile, care să ne permită asistarea acestora până în faza finală de implementare a proiectului și de acordare a finanțării. (…) Vom încerca să facem un calendar de implementare a acestor proiecte, astfel încât atât asociațiile, organizațiile care depun proiectul, cât și directorul de proiect să poată să accelereze, atunci când lucrurile permit, finalizarea proiectului.

Finalizarea proiectului le va permite și lor să evalueze modul în care pot gestiona aceste proiecte. Există destul de multe critici în ceea ce privește acest dialog în derularea proiectelor. Foarte mulți dintre liderii asociațiilor spun că nu întotdeauna acest dialog a fost performant și de multe ori a fost atât de birocratic încât entuziasmul acela pe care îl ai când depui un proiect a dispărut aproape complet. Cel care depune un proiect este un voluntar. El renunță la timpul lui liber pentru a face un festival dedicat cântecului românesc, pentru a face un curs de limba română, pentru a scrie în limba română. Noi trebuie să găsim o modalitate de dialog care în primul rând să valorifice această disponibilitate și să o repună pe piedestalul unde trebuie să se găsească. Vom încerca ca în noua proiecție bugetară, în noile linii pe care le avem pentru proiecte, să ajutăm foarte mult acest dialog care să restabilească încrederea în minister, să restabilească modul de a lucra pe proiecte și să ne facă și pe noi mai eficienți.

AGERPRES: Practic, o asociație vine cu un proiect, este evaluat proiectul de către comisie, apoi ce se întâmplă?

Andreea Păstârnac: În acest moment, proiectul ajunge la minister, este evaluat imediat și ajunge la un director de proiect. Din acest moment, pe site-ul ministerului deja se află înregistrat, se află coordonatele directorului de proiect și există o primă discuție între asociație și directorul de proiect, care are ca scop evaluarea întregului dosar. De multe ori, din dorința de a face un proiect dedicat unei date anume din calendar — Zilei Culturii Române sau Mărțișorului (urmează Mărțișorul, foarte multe asociații sunt interesate de acest moment legat de tradiția noastră) — în dorința de a depune repede, omit un anumit act. Încercăm ca dosarul să fie complet în momentul în care ajunge la comisia de evaluare. Se întâmpla foarte des că dosarul nu ajungea complet la comisia de evaluare și era respins, din păcate, dintr-o eroare care nu cred că era neapărat imputabilă asociației care depunea proiectul. Încercăm ca acel proiect să ajungă într-un format eligibil la comisie.

Putem să ne gândim și la scenariul că nu poate să ajungă într-un format eligibil la sfârșitul lui februarie. Există următoarea sesiune de finanțare. Poate să reia, împreună cu coordonatorul, proiectul. Câteodată, unele proiecte sunt supradimensionate bugetar. Poate să aibă loc o discuție, astfel încât contribuția departamentului să fie re-eșalonată de solicitantă. În momentul în care comisia va evalua proiectul, dorim ca aceste criterii să fie la dispoziția și a celui care își depune proiectul, să fie capabil să își facă o auto-evaluare. Am redefinit, și de altfel se găsește în ghidul de finanțare și procedura de contestare a proiectelor. Și acesta este un pas extrem de important și trebuie să dăm posibilitatea asociațiilor care consideră că proiectul nu a fost eligibil într-un anumit moment, dintr-o eroare, să depună contestație, să primească un răspuns și să continue. Ceea ce cred că e cel mai important lucru, pe acest exercițiu bugetar, este să spunem că există proiecte care sunt perfectibile pentru a deveni eligibile. La un moment dat, bugetul nu va putea să răspundă tuturor solicitărilor. Dar, aș vrea să avem un interviu în acel moment, să spunem că am avut o execuție bugetară extraordinară.

AGERPRES: Câți bani sunt alocați acestor proiecte și câte sesiuni de finanțare sunt?

Andreea Păstârnac: În momentul de față, pentru proiecte sunt alocate 8 milioane de lei. Dacă menținem ritmul unor sesiuni bilunare, este foarte simplu de calculat acest lucru, dar în cazul în care va fi nevoie și legea ne va permite vor mai fi sesiuni suplimentare.

AGERPRES: Cum este evaluată implementarea proiectului? Dacă un proiect a fost finanțat dar nu a fost implementat, ce se întâmplă?

Andreea Păstârnac: Din păcate, au existat foarte multe proiecte, chiar și în ultimul an, și iarăși există o critică în ceea ce privește modul în care a fost evaluată implementarea proiectelor, în special din punct de vedere financiar. Legislația este foarte clară în acest domeniu, însă cred că prin noile proceduri vom evita exact o parte din lipsa de experiență în implementarea proiectelor. Neimplementarea proiectului duce câteodată la sistarea proiectului, la returnarea unei anumite sume care a reprezentat un avans. E un proces dezamăgitor pentru toată lumea: pentru beneficiar, în primul rând, dar și pentru directorii de proiect. Asta vom încerca să facem, ca această procedură de asistare a asociațiilor, a persoanelor care depun proiecte să permită să evităm neimplementarea lor.

Va fi o atenție specială acordată monitorizării, monitorizării nu neapărat din punctul de vedere al realizării proiectelor, cât din punctul de vedere al unui dialog cu anumite comunități. Monitorizarea înseamnă și un răspuns la întrebarea: „Care e proiectul următor?”. Există multe proiecte care sunt multianuale. Un curs de limba română e un proiect pe viață pentru unele asociații. O monitorizare mult mai atentă și o monitorizare la fața locului cred că va permite și asociațiilor să își recalibreze viitoarele cereri.

Aș vrea să mai subliniez un aspect care este foarte important și se regăsește în obiectivele ministerului — acela al centrelor de informare deschise în România și pe care urmează să le deschidem în continuare. Sperăm ca în primul trimestru să fie centrul de la Solotvino, pentru care s-au acordat deja fonduri de anul trecut. Aceste centre create deja de statul român în jurul granițelor necesită un sprijin special, pentru că ele au creat un cadru de cooperare, dar e nevoie de programe care să le facă vizibile. Este nevoie de programe care să le facă cunoscute comunităților, în primul rând, de programe care să aducă la aceeași masă autoritățile și comunitățile noastre și, în același timp, multe din aceste centre care se află în state ce au un parcurs european sunt și centre de informare în ceea ce privește parcursul european al acestor state. Vom acorda o mare atenție și proiectelor depuse de asociații care au ca obiectiv cooperarea cu aceste centre, cooperarea cu universitățile care sunt parte din acordurile semnate de aceste centre și cred că acest lucru va contribui la platforma de care vorbeam — va da mai multă putere asociațiilor, pentru că vor vedea că pot să facă anumite proiecte împreună, fără ca acest lucru să aducă știrbire identității proprii.

AGERPRES: Când vorbim de diaspora, vorbim de comunități diferite — diaspora din Republica Moldova este diferită de diaspora din Marea Britanie, de cea din Spania, cea din Italia. Cum abordați elementul specific al comunităților de români din diverse țări?

Andreea Păstârnac: Aș vrea să vă răspund oarecum cu sfârșitul, deoarece în discuțiile pe care le-am avut săptămâna aceasta, inclusiv cu comisiile de specialitate pe analiza bugetului ministerului, am luat în considerație o observație recurentă, adresată până acum departamentului. Există o observație care spune că poate acordăm prea multă atenție uneia dintre cele două comunități, în detrimentul celeilalte și că proiectele aprobate sunt oarecum neechilibrate din acest punct de vedere. Cred că fiecare, în momentul în care se uită la celelalte comunități, câteodată este afectat de o anumită distribuire a proiectelor. Ceea ce încercăm să facem, în noua structură a ministerului, e cumva să anihilăm această percepție, dar și să întărim. Sunt două acțiuni contradictorii pe care încerc să le explic. Noul minister are două direcții separate, care vor încerca să abordeze specificitatea celor două tipuri de comunități — cea istorică, din jurul granițelor, cea emergentă în mare parte din Europa. În același timp, încercăm să promovăm aceste proiecte care să transgreseze granițele, să facă cunoscute tipurile de problematici care există în fiecare comunitate și la care, surprinzător, cealaltă comunitate poate să răspundă.

Vom avea prioritar în primul semestru astfel de proiecte care sunt legate și de dorința noastră de a promova și obiectivele acestor comunități — legate de limba română, de simbolurile naționale, obiective legate de dreptul de liberă circulație în Uniunea Europeană, de combaterea formelor de trafic, de mai bună educare la locul de muncă, de cunoașterea drepturilor. Nu cred că putem să vedem aceste probleme doar într-o comunitate anume, pentru că până la urmă rolul acestor comunități de români de pretutindeni este și de a dezvolta o comunitate nu numai față de România, dar și una în raport de cealaltă.

AGERPRES: De exemplu, comunitatea română din Marea Britanie, unde se apropie Brexit-ul. Cum vedeți proiectele ministerului în această comunitate, în contextul Brexit-ului?

Andreea Păstârnac: Drepturile cetățenilor români din Marea Britanie sunt pe primul loc atât pe agenda Ministerului Românilor de pretutindeni, cât și pe agenda Guvernului, pe agenda Ministerului Afacerilor Externe și deja am avut câteva discuții cu miniștrii, colegii mei în Guvern, pe această temă. De asemenea, cu ambasada noastră în Marea Britanie. Una din încurajările pe care le fac este aceea de legalizare a statutului și de integrare administrativă în Marea Britanie.

Avem un proiect pe care sperăm că îl vom putea lansa în cooperare cu aceste comunități din Marea Britanie, legat de bursa locurilor de muncă. Nu este un proiect care va fi dedicat numai românilor din Mare Britanie, dar considerăm că acolo, din cauza iminenței acestei ieșiri din spațiul european, este nevoie să informăm cetățenii noștri despre posibilitățile de a lucra în alte state în Uniunea Europeană, dar mai ales în România.

Cred că dacă vom reuși să găsim un echilibru care să ne permită să informăm în timp real asupra posibilităților lor de a se regăsi în proiecte de lucru, dacă le vom da informația corectă, foarte mulți vor reuși cu asistență din partea statului român să treacă peste acest moment. În mod separat, va trebui să ne uităm la drepturile lor și de altfel această comunitate este poate pe primul loc pe agenda Ministerului pentru Românii de Pretutindeni din comunitățile emergente din Europa.

AGERPRES: Practic, bursa despre care vorbiți se adresează românilor din Marea Britanie …

Andreea Păstârnac: Vom vrea ca proiect-pilot să începem cu Marea Britanie. El nu se adresează numai lor, dar încercăm cu această comunitate pentru că cei care nu se regăsesc astăzi în mod stabil integrați pe piața de muncă, indiferent unde, sunt cei mai vulnerabili. Acest lucru este valabil aici, este valabil în orice stat din Uniunea Europeană, dar este clar că reprezintă un element iminent în Marea Britanie, pentru comunitatea de români de acolo și pentru comunitățile altor cetățeni europeni.

AGERPRES: Există proiecte din fostul Departament pentru Românii de Pretutindeni pe care Ministerul o să le continue? Mă refer în special la Diaspora Start-Up …

Andreea Păstârnac: Sigur. Diaspora Start-Up este un proiect care abia a început, este un proiect care se găsește între două ministere astăzi și pentru care deja există un grup de lucru la nivelul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. De altfel, la sfârșitul lunii februarie ne vom întâlni cu reprezentanții ministerelor în consiliul interministerial, tocmai pentru a vedea stadiul acestor proiecte. Pentru Diaspora Star—Up urmează faza a doua, de implementare a proiectului, în care sper că vom fi foarte vizibili. Vom spune exact cum poți să te întorci în România, care sunt polii de creștere, în care poți să aplici pe proiecte, mini-proiecte în cadrul acestui proiect foarte mare.

AGERPRES: Există o serie de evenimente susținute de statul român legate de Centenarul Marii Uniri. Există proiecte ale Ministerului legate de acest eveniment?

Andreea Păstârnac: Există un obiectiv asumat, un dialog deja deschis cu Ministerul Culturii, proiecte care sunt deja într-un calendar al Institutului Hurmuzachi, care e unul din partenerii noștri de cooperare și în acest calendar național se vor regăsi și proiectele ministerului. Ceea ce vom încerca în acest dialog cu asociațiile despre care am vorbit: să le explicăm calendarul național, astfel încât împreună cu ei să îi ajutăm să își găsească proiectele care corespund deja interesului lor. Cred că acesta va fi poate un test extraordinar de dialog pentru minister în fața asociațiilor, atât din comunitățile istorice, cât și din Europa.

AGERPRES: Unul dintre criteriile pentru proiectele finanțate de minister este „identitatea națională”. Cum se definește identitatea națională într-o lume multiculturală? Care este definiția identității naționale române în ochii persoanelor care evaluează proiectele depuse?

Andreea Păstârnac: Este o discuție care, dincolo de aspectele ei filozofice, aspectele ei identitare, ajunge poate și la nivelul de criterii de evaluare care sunt iarăși prevăzute de lege. Aș face aici o paranteză. În discuțiile pe care le-am avut la Parlament, și este deja un demers al Ministerului, vom propune, în cooperare cu Parlamentul, un proces de revizuire a legislației privind comunitățile de români de pretutindeni, legislație care datează deja de o decadă, timp în care s-au întâmplat lucruri extraordinar de multe. Lumea a evoluat foarte mult și este necesar să venim cu noi instrumente, moderne, cu o nouă legislație.

Întorcându-mă acum la identitatea românească, de aceea am început cu programe legate de componenta lingvistică, pentru că poate este criteriul fundamental legat de identitate, dar nu numai. Există deja comunități unde generația a doua, generația a treia nu mai vorbesc limba română sau nu mai vorbesc limba română atât de bine, dar se simt în continuare ca parte a filonului românesc. Pentru acei reprezentanți ai acestor nuclee cred că e foarte important să spunem că vom continua proiectele culturale, proiectele care țin de tradiții, de obiceiuri, proiectele care fac cumva legătura cu spațiul cultural românesc, cu tradițiile, cu folclorul … un festival de muzică românească, de muzică modernă, de muzică clasică, de muzică populară — este un jalon pentru identitatea fiecăruia. Sigur, depinde de văzut în cuantumul foarte mare pe care îl avem la dispoziție unde se regăsește, dar aceste proiecte se vor bucura de toată atenția noastră.

AGERPRES: Unele dintre critici legate de anumite manifestări din diaspora, manifestări culturale erau că nu există o balanță între cultura veche românească și cultura nouă — literatura modernă, muzica modernă. Adică, se pune accent pe vechi în ceea ce privește identitatea românească în manifestările culturale din diaspora. Va fi un echilibru între nou și vechi?

Andreea Păstârnac: Da. Oarecum mă surprinde ceea ce spuneți, pentru că noi încercăm să răspundem proiectelor asociațiilor într-un mod echilibrat. Sigur, ce înseamnă vechi atunci când vorbim de tradițiile noastre, de miturile fundamentale, dacă ne gândim la Călinescu? Ce înseamnă vechi, ce înseamnă nou? Dar, este clar că există exponenți ai comunităților românești care își doresc atunci când vorbesc despre România să vorbească și de lucrurile extraordinare care se întâmplă astăzi. Este o dorință legitimă pe care o recunoaștem ca atare și pe care o sprijinim în cooperare cu Institutul Cultural Român, cu Ministerul Culturii, cu Academia Română, pentru că este firesc. Pentru studenți, avem asociații ale studenților români în Europa și nu numai, pentru studenții aceștia sigur că este foarte important un festival de tradiții vechi. Dar, în același timp, este foarte important să vorbim poate de cultura actuală, de ce se întâmplă în știința românească actuală, ce se întâmplă în mediul virtual, la nivel social în România. Se poate vorbi despre aceste proiecte din foarte multe unghiuri și important este să rămânem cu o disponibilitate care, sigur, să se înscrie în criteriile definite prin lege, dar care să găsească echilibrul între sutele de proiecte pe care le primim. Și ce e important atunci când vezi sute de proiecte? Este faptul că poți, cumva, să creezi poli pe anumite subiecte, poți să pui în legătură anumite asociații și anumite persoane care au proiecte similare, poți să îi aduci împreună. De fapt, cred că acest lucru se va întâmpla și printr-o transparență mai mare a proiectelor și sperăm că până la sfârșitul anului vom avea și o platformă online de accesare a acestora, pentru că va permite oricărui român din diaspora, interesat să depună un proiect, să aibă acces la această bibliotecă a proiectelor care sunt și o sursă de inspirație, sunt o sursă de bune practici, sunt, dacă vreți, și o invitație la colaborare.

AGERPRES: Deci, nu va mai fi doar tabelul cu proiectul X care va primi atâția bani, ci va fi proiectul pur și simplu?

Andreea Păstârnac: Dorim să ajungem la această platformă online care să permită, sigur, cu acordul celor care depun proiectele, ca proiectul să fie văzut în totalitatea sa sau în aspectele esențiale.

AGERPRES: Încă mai sunt proteste în București, au fost proteste și în diaspora. Cum vă raportați la ele?

Andreea Păstârnac: Ne raportăm la protestele din diaspora în primul rând — au fost proteste în marile orașe din Europa, proteste semnificative — ca la dreptul de exprimare liber al cetățenilor români aflați în Europa în mare parte, dar nu numai, și poate aș reveni la modul la care am început discuția. De multe ori, cei care sunt departe de casă simt mai intens realitatea din România — politică, socială — și simt mai mult nevoia să se exprime decât noi, poate, care suntem acasă. Marea majoritate a protestelor au fost pașnice, au fost proteste care au permis să auzim foarte clar care este dorința, care este dorința de schimbare a acestor comunități. În multe capitale a existat chiar și un dialog cu misiunea diplomatică și trebuie să înțelegem că aceste forme de exprimare sunt legitime și că ele reprezintă tot o etapă a dialogului, chiar dacă, câteodată, acest dialog este extrem de ferm.