Român din Italia cu mașina înmatriculată în țară: „Nu-mi pot duce copilul la spital, mi-e frică să nu-mi ia poliția mașina”

- Conținut sponsorizat -

Corneliu și Delia sunt doi părinți români tineri, puși cu spatele la zid de soartă și de Statul italian. Sosiți cu ceva timp în urmă la Roma, în Italia, pentru a-și trata băiețelul de o boală grea și incurabilă, obligați să închirieze o locuință pentru că tratamentele pentru astfel de patologii sunt lungi și interminabile, cei doi se găsesc, în urma ultimelor modificări ale Codului rutier italian, în imposibilitatea de a se folosi de mașina personală. În urma contractului de închiriere, Corneliu împreună cu ceilalți componenți ai familiei sale rezultă cu reședința în Italia.

Fiind rezident în această țară de mai mult de 60 de zile și având un autoturism înmatriculat în România, Corneliu nu își mai poate însoți băiețelul la tratamentele pe care le impune experimentul medical la care ia parte în cadrul spitalului „Bambino Gesù” și pentru care este obligat să rămână la Roma o perioadă îndelungată. Ultimele modificări din Codul rutier italian, adoptate la 4 decembrie, 2018, sancționează pe toți cei care sunt rezidenți pe teritoriul Italiei de mai mult de 60 de zile și circulă cu un autoturism înmatriculat în străinătate, cu amendă începând de la 712 euro și sechestru pe automobil.

O situație delicată și complicată cea a acestei familii de români la care legea italiană nu s-a gândit și pentru care nu are încă un răspuns. Așa cum bine s-a văzut în urma discuțiilor dintre reprezentanții Poliției rutiere italiene și românii din comunitatea românească, întâlnire care a avut loc la sediul Ambasadei României din Italia, luni, 17 decembrie.

Corneliu a mers și el la întâlnire și spera într-un răspuns clar din partea polițiștilor italieni și o soluție grabnică la problema cu care se confruntă. Mare a fost stupoarea a sa dar și a celorlalți români din sală, la răspunsul ambiguu al autorităților italiene: „Nu știm ce să spunem, probabil singurul lucru pe care îl puteți face este să contestați eventuala sancțiune.” „Bine, bine, dar pe mine mă lăsați fără mașină după ce mă amendați și până se acceptă contestația”, a continuat Cornel. Priviri pline de compasiune, atât a primit Corneliu din partea autorităților italiene prezente.

Băiețelul românului nostru, nu vorbește, nu merge și face parte dintr-un experiment medical care i-ar putea da șansa unei vieți normale. Familia s-a transferat din România aici, în Italia, doar pentru acest motiv. Tatăl vine și pleacă în țară foarte des, însoțește băiețelul la tratamente în spital, mașina este vitală și indispensabilă pentru situația în care se găsesc acești oameni în clipa de față. „Aseară am fost la spital cu băiețelul, slavă Domnului că nu m-a oprit nimeni, dar pe aici, prin zona noastră este mereu plin de polițiști, nu pot merge mereu cu frică.”, ne spune românul cu glasul tremurând.

- Continuarea după publicitate - UP SERVICE DESPĂGUBIRI

„Nu știm pentru cât timp mai trebuie să stăm în Italia pentru că nu știm încă durata experimentului medical, ce pot face în această situație?”

Nimic, deocamdată. Sau, cel puțin, Corneliu poate spera că va întâlni „polițistul bun” care va înțege și va crede povestea sa. Care îl va lăsa să plece mai departe cu mașina fără să îi pună o amendă costisitoare, fără să i-o sechestreze și să-l oblige să și-o înmatriculeze într-o țară care poate îi va face bine copilul dar care din punct de vedere legislativ s-a grăbit să pedepsească, fără să țină cont și de excepții.

Până când situația se va clarifica, Corneliu a decis să își caute ceva de lucru la Roma. „Orice, am permis de conducere pentru profesioniști, dar muncesc orice și oriunde.” Mai ales că de la 1 martie cheltuielile familiei vor crește considerabil pentru că vor trebui să schimbe casa închiriată pentru care primeau un ajutor din partea unei organizații și pe care nu-l vor mai primi în lunile următoare. Le-ar fi mai ușor în România poate, acasă la ei, dar țara  nu-i poate oferi băiețelului speranța de viață pe care i-o dăruiește Italia, de aceea, sunt constrânși să rămână aici. Până când? Nu se știe! Fără mașină? Nu se poate!

O grijă în plus pe umerii acestor oamenii care nu au primit încă niciun răspuns și niciun ajutor de la cei competenți și în măsură să li-l ofere.