Bilanțul guvernului Cioloș. România, un an de guvernare tehnocrată.

A trecut un an de la momentul în care cabinetul lui Dacian Cioloș a început să funcționeze. Ce s-a schimbat în acest an în România? Se trăiește mai bine? Care sunt modificările esențiale? Pentru a marca această zi, dar și pentru a răspunde acestor întrebări, Guvernul a dat astăzi publicității raportul activității sale pentu acest an, raport din care cităm:

„Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija față de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public și am început depolitizarea companiilor de stat. Am promovat transparența și deschiderea statului față de cetățeni, ca pârghii de combatere a corupției, am redus birocrația și am pus bazele unor proiecte de modernizare și digitalizare a serviciilor publice.

Este imperativ ca aceste măsuri să continue. Integritatea este vitală pentru sănătatea societății Am operaționalizat Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituție necesară în condiţiile unei creşteri cu peste 500 milioane euro anual a valorii măsurilor asiguratorii dispuse de către organele de urmărire penală. Agenția are misiunea să identifice bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni, să administreze și să valorifice bunurile care fac obiectul unei măsuri de indisponibilizare dispuse în cadrul procesului penal.

Am promovat Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, bazată pe prevenire, educație și combatere și dezvoltată prin transparență decizională și guvernare deschisă. Management profesionist în companiile de stat Depolitizarea companiilor de stat a intrat pe un drum ireversibil:selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere se face pe criterii profesionale și de integritate.

Modul în care am definit aceste criterii asigură dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor publice. Indicatorii financiari și non-financiari (ex: combaterea corupției) consolidează încrederea investitorilor și a consumatorilor în întreprinderile publice.

- Continuarea după publicitate -

Am decis ca reprezentanții statului în Adunările Generale ale Acționarilor să nu mai fie remunerați, activitatea lor fiind considerată ca sarcină de serviciu.Am făcut publică situația membrilor din Consiliile de Administrație ale companiilor cu capital majoritar de stat și beneficiile acestora. Românii au dreptul să știe ce fac guvernanții cu resursele publice.

Am lansat cea mai mare platformă de transparență bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro). Cetățenii văd, printr-un click, ce face statul cu banii publici ,au acces la veniturile și cheltuielile a 13.700 de instituții – Parlament, Guvern, societăți de stat, grădinițe, școli, spitale.

Am publicat proiectele și contractele de achiziții pentru programele europene din perioada 2007-2013. Cetățenii au acces liber la informații privind utilizarea fondurilor europene alocate pentru precedentul exercițiu financiar: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări – în total peste 16.000 de contracte contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de europene.

Am impus ca regulă transparența în toate contractele cadru de finanțare.Am publicat 85 de seturi de date în format deschis ce conțin informații privind: execuția bugetară, situația principalilor indicatori economico-financiari realizați de companiile de stat, contracte de achiziții publice, rapoarte privind datoria publică, informații privind cheltuielile salariale în sistemul public, proiecte contractate din fonduri europene etc (www.data.gov.ro). Românii au dreptul să știe ce decizii ia Guvernul.

Am transparentizat măsurile luate în ședința de Guvern printr-un proces susținut și real de consultare publică, prin publicarea proiectelor de acte normative înainte de ședință, inclusiv a proiectelor de ordonanță de urgență și a memorandumurilor la scurt timp după adoptare. Am operaționalizat Registrul Unic al Transparenței Intereselor (www.ruti.gov.ro).

România este prima țară din regiune care își asumă un standard de transparență și integritate prin afișarea de informații despre interacțiunea dintre demnitari (miniștri, secretari de stat, consilieri de stat și conducători de agenții cu rang de demnitar) și grupuri specializate din mediul neguvernamental (companii și ONG), în contextul adoptării sau modificării unei politici publice.”

Raportul integral, îl puteți găsi aici.