Cine sunt cu adevărat „curvele, hoții și haimanalele” din diaspora. Românii din străinătate se prezintă

„Hoți, cerșetori și curve care trebuie întâmpinați cu șocuri electrice”, spunea un director din România despre conaționalii săi care trăiesc și muncesc în străinătate și care vor merge sau susțin protestul din 10 august din Piața Victoriei de la București. Pentru jignirile aduse, șeful Inspectoratului de Stat în Construcții Vrancea, Cristian Prescornițoiu a fost denunțat de Federația Asociațiilor de Români din Europa la Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.

Iar într-un grup pe Facebook, unde românii din diaspora se organizează pentru mitingul din 10 august, au început să apară mesajele celor plecați de ani de zile departe, peste hotare, care nu se sfiesc să publice fotografii de la locul de muncă și să le comenteze cu scurte prezentări despre cine sunt și ce fac în țările care îi găzduiesc:

„Bună seară”, scrie o româncă din Italia, de la 19 ani sunt plecată din țară, am lucrat la fructe în Italia, la cules căpșuni, spălat vase, tot ce ține de bar și restaurant, azi lucrez la spații verzi, îmi place ceea ce fac și sunt mândră că sunt româncă! Am ajuns să plecăm din țară, să ne lăsăm case, părinți și tot, pentru un trai mai bun și nu pentru că nu ne-am iubi țara și pământul unde ne-am născut!”

Cristian Doicu se prezintă succint: „Inginer de sunet, proprietarul celui mai mare studio de înregistrări din sud-vestul Germaniei.”

Măriuca Ionescu mărturisește: „Angajată în departamentul financiar al unei multinaționale din Olanda și studentă la drept la Maastricht . O ‘prostituată’ ce și-a crescut copiii singură.”

- Continuarea după publicitate -

Mariana nu are nici o reticență să se destăinue: „Sunt o persoană cu handicap fizic, dar nu cer, nu fur și nu mă prostituez, un guvern de mafioți ne țin departe de casă și de cei dragi.”

Veronica se mândrește alături de fiica sa și se prezintă: O „prostituată” ce lucrează ca șef de ani de zile într-un market din Cipru, care și-a crescut copilul într-o țară străină, dar care l-a învățat că România înseamnă acasă, căruia la sfârsitul anului de studiu i-a răsunat numele pe scenă ca fiind din România, cu nota maximă de 10 și distincția de onoare a facultății. Care nu și-a vândut sufletul pe un litru de ulei, care muncește din greu cu gândul că într-o bună zi România va renaște, iar trădătorii vor fi pedepsiți.”

Ionuț, cu o imagine de la locul său de muncă ne povestește: „În România am fost profesor de geografie, dar mafia din învățământ, pilele, șpăgile, nepotismele și manevrele murdare m-au făcut să ies din sistem. Sunt excavatorist și nu-mi este rușine cu meseria mea. Nu fur și nu pescuiesc, muncesc cinstit pentru viitorul familiei mele.”

Apoi sunt băieții care lucrează la „Deutsche post” („Poșta germană”) și cei de la o firmă de construcții din Italia. Mai este Valentina din Anglia care este asistent medical pe salvare, Andrea, măcelar în Spania, Loredana care a cules căpșuni în Italia, Florina, șoferiță de TIR în Germania, Adiel Alexandrescu care deține o firmă de publicitate tot în Germania, Maria, designerul din Marea Britanie care a lucrat ani de zile pentru a-și plăti ratele în România, Emilia care îngrijește bătrâni și care spune: „Sunt respectată și apreciată, pot oferi alinare și zâmbete oamenilor care au ajuns la capăt de drum, ca un tribut plătit drumului către veșnicie al mamei mele. Rușine celor care ne judecă atât de ușor, fără să ne cunoască poveștile!”

Șeful Inspectoratului de Stat în Construcții Vrancea nu este singurul care aduce injurii românilor din diaspora în aceste zile, un discurs plin de expresii denigratoare îl făcea și Alina Mungiu-Pippidi care spunea că oganizarea, vehicularea și discuțiile diasporenilor în legătură cu mitingul de la 10 august sunt „de mahala” și că un mercenar PSD-ist îi îndeamnă la salvat țara cu sloganul „M*ie PSD”.

Vă invităm să ne scrieți poveștile voastre de viață, de români constrânși să își lase țara și să emigreze pentru un trai mai bun, să ne povestiți cât de greu sau de ușor v-a fost, pe adresa de email contact@rotalianul.com sau ca mesaj pe pagina Rotalianul – Revista românului din Italia.