Mulți români din Italia aleg în ultimul timp să se sinucidă. O spune cronica evenimentelor nefaste din ultimele luni, când s-a înregistrat un număr semnificativ de persoane de origine română, îndeosebi de sex masculin și de vârstă tânără, care au ales să-și pună singuri capăt vieții. Nu lipsesc, însă, nici femeile care aleg să își pună capăt zilelor. O parte dintre aceste cazuri, cărora între timp li s-au mai adăugat și altele, vi le prezentam zilele trecute în acest articol: Alarmă în Italia! Prea mulți români aleg să se sinucidă.
„Sinuciderea este un act multidimensional și complex, poate apărea în diverse contexte și din diverse motive, atât prin prisma prezenței unor tulburări psicologice (depresie, anxietate, psihoze, tulburare borderline), cât și în absența acestora.”
Am stat de vorbă cu Alina Dohotaru, psiholog și psihoterapeut român în Italia, la Roma
Alina Dohotaru ne-a explicat efectele pe care le are înstrăinarea asupra psihicului nostru și cum putem recunoaște când avem nevoie de ajutor psihologic noi, sau cei din jurul nostru.
Are vreun rol statutul de emigrant în luarea deciziei de sinucidere?
Psiholog: După părerea mea, există mai mulți factori de risc legați de procesul migrator care, împreună, pot duce la acest rezultat.
- Prin prisma cantității enorme de noi stimuli pe care un emigrant trebuie să o abordeze, fenomenul migrator este, în sine, stresant. Ceea ce poate scoate la iveala puncte slabe, probleme nerezolvate, dificultăți nemaîntalnite sau incapacitatea de a pune în practică anumite strategii, chiar dacă sunt deja cunoscute.
- Mulți dintre români au încă prejudecata că a merge la psiholog e un semn de slăbiciune, un faliment în a rezolva situația de unul singur. Este important de știut, însă, că dimpotrivă, a cere ajutor este o resursă. Nu mereu, dar în anumite cazuri chiar și persoanele apropiate ale celor care trec un moment greu de depășit psihologic, consideră o rușine faptul de a cere ajutor unui specialist, cu riscul de a nu recunoaște problema, și prin urmare, de a nu căuta soluția, cu posibilitatea de a asista chiar la agravarea situației. De asemenea, există și cei care nu cred că psihologul poate ajuta cu ceva.
- Lipsa suportului social: în țara de origine, familiile și prietenii joacă un rol important de suport, de confruntare, de informare, ceea ce în străinătate devine un gol mai dificil de umplut: persoana se găsește singură printre străini sau oricum cu un cerc relațional restrâns – iată un motiv în plus de a cere ajutor.
- Uneori chiar lipsa de informatie (unde se poate adresa o persoană cu o anumită problemă, dacă acea problemă se poate rezolva sau nu, etc.).
Ați avut cazuri de români cu tendințe sinucigașe?
Psiholog: Probabil din toate motivele enumerate mai sus, la mine la cabinet nu a ajuns până acum cineva cu idei de sinucidere.
Cum putem preveni și cum am putea ajuta persoanele care găsesc o alternativă în hotărârea de a se sinucide?
Psiholog: Pentru a preveni ajungerea la sinucidere, atât personele direct interesate cât și familiile sau persoanele apropiate, ar trebui să fie atente la anumite semnale de alarma cum ar fi izolarea, pierderea interesului pentru relațiile sociale, episoade de manie nemotivată.
Este important ca persoana să se simtă înțeleasă, ascultată, și ajutată la a conștientiza că poate avea o problemă, la care se poate căuta, chiar cu ajutorul cuiva, o rezolvare, și că nu e nici o rușine în a face asta. Se poate întâmpla oricui. De multe ori sinuciderea este ultimul dintr-o serie de comportamente prin care persoana încearcă să înfrunte situații dificile: a discuta despre ceea ce se iîntâmplă este mai bine decât de a menține tăcerea, întrucât ceilalți pot fi resurse de mare ajutor. Este mai ușor de a înfrunta frica de a vorbi despre un argument atât de delicat, decât regretul de a fi ținut un secret cu efecte fatale.
Pe Alina Dohotaru o puteți găsi la Roma, la cabinetul său de pe Via Lorenzo il Magnifico, zona Tiburtina-Piazza Bologna. Poate fi contactată la numărul de telefon: 0039/3294499585.
A studiat psihologie și psihoterapie la Università Pontificia Salesiana din Roma, fiind recunoscută ca psihoterapeut CTA (Certified Transactional Analyst) de EATA (European Association of Transactional Analysis). Mai multe informații pe psihologroma.com.