Un preot care slujește în Italia a organizat o călătorie în România pentru a le oferi credincioșilor italieni ocazia să cunoască țara din care provin numeroase femei angajate ca îngrijitoare de bătrâni.
Timp de o săptămână, participanții au descoperit nu doar peisaje și monumente, ci și tradițiile, credința și istoria comunităților pe care multe românce le-au părăsit pentru a lucra în străinătate.
Inițiatorul călătoriei a fost părintele Marian Benchea, paroh al comunităților Fontainemore, Issime, Gaby și Lillianes, din regiunea italiană Valle d’Aosta.
El a ales pentru această experiență un nume neobișnuit: „Viaggio nel Paese delle badanti”, adică „Călătorie în țara badantelor”, informează publicația Valledaostaglocal.
Excursia a început sâmbătă, 10 octombrie 2026, cu participarea a 13 credincioși italieni. Preotul a dorit ca participanții să privească România dincolo de imaginea unei țări de origine a lucrătorilor imigranți.
„Voiam să cunoaștem țara din care provin atâtea persoane pe care le întâlnim în viața noastră de zi cu zi”, a explicat părintele Marian.
Denumirea excursiei a fost aleasă intenționat pentru a atrage atenția asupra unei realități deseori ignorate: femeile care îngrijesc bătrânii italieni au propriile familii, copii, părinți, amintiri și legături afective, de care sunt nevoite să stea departe.
Pentru a înțelege mai bine această lume, grupul a străbătut aproximativ 1.300 de kilometri, vizitând localități din nordul și centrul României.
Prima oprire importantă a fost în Bucovina, la Mănăstirea Voroneț, renumită pentru albastrul frescelor exterioare și pentru reprezentarea Judecății de Apoi.
Picturile religioase, păstrate de-a lungul secolelor, i-au impresionat pe vizitatori prin frumusețea și mesajul lor spiritual.
Călătoria a continuat în Maramureș, unde italienii au descoperit sate în care gospodăriile tradiționale, porțile sculptate și căruțele trase de cai fac încă parte din viața cotidiană.
Una dintre imaginile care a rămas în memoria excursioniștilor a fost întâlnirea cu o familie care se deplasa într-o căruță de lemn trasă de doi cai.
În vehicul se aflau un tânăr agricultor, o femeie cu basma înflorată, un copil și un bătrân. Drumul accidentat făcea căruța să se zguduie, iar pasagerii încercau să-și păstreze echilibrul.
Pentru vizitatorii din Italia, asemenea scene păreau desprinse din poveștile bunicilor. Totuși, nu erau reprezentări organizate pentru turiști, ci aspecte ale vieții obișnuite din acele comunități.
Grupul a vizitat și bisericile de lemn din Maramureș, unele incluse în patrimoniul mondial UNESCO, precum și complexul monahal de la Bârsana, cunoscut pentru construcțiile sale tradiționale și turnul înalt de aproape 60 de metri.
La Vișeu de Sus, credincioșii au călătorit cu trenul cu aburi pe Valea Vaserului, prin păduri și peisaje montane. Au ajuns și în satul Breb, cunoscut pentru păstrarea arhitecturii rurale și pentru interesul manifestat de regele Charles al III-lea al Regatului Unit față de patrimoniul local.
O altă oprire a fost la Cimitirul Vesel din Săpânța, unde crucile colorate și epitafurile adesea ironice prezintă poveștile celor dispăruți într-un mod neobișnuit.
Unul dintre cele mai emoționante momente ale excursiei a fost vizita la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației.
Fosta închisoare politică amintește de suferințele celor persecutați de regimul comunist, printre care s-au numărat intelectuali, militari, reprezentanți ai cultelor religioase și opozanți politici.
Participanții au aflat despre represiunea din perioada postbelică și despre oamenii care au fost închiși pentru convingerile lor.
Pentru părintele Marian, vizita a reprezentat un prilej de reflecție asupra libertății și demnității umane.
„Libertatea nu este ceva ce putem considera de la sine înțeles”, a subliniat preotul, amintind de cei care au suferit sau și-au pierdut viața pentru că au refuzat să renunțe la propriile convingeri.
Experiența le-a oferit credincioșilor italieni și posibilitatea de a înțelege mai bine trecutul dificil al României, precum și transformările sociale care au influențat viața familiilor românești.
După vizitarea Maramureșului, grupul a parcurs aproximativ 260 de kilometri până la Sighișoara.
Orașul medieval, inclus în patrimoniul UNESCO, i-a întâmpinat pe vizitatori cu străzi pietruite, turnuri de apărare și clădiri care păstrează urmele comunităților românești, săsești și maghiare.
Italienii au descoperit și legătura orașului cu Vlad Țepeș, domnitorul care a contribuit la apariția legendei literare a lui Dracula.
Traseul a continuat spre Miercurea Ciuc, unde participanții au cunoscut patrimoniul cultural al comunității secuiești și au vizitat zona castelului Mikó.
Un loc cu semnificație religioasă deosebită a fost Sanctuarul Franciscan de la Șumuleu Ciuc, unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj catolic din România.
Aici se află o statuie din lemn a Fecioarei Maria, venerată de credincioși, iar în fiecare an, de Rusalii, sanctuarul atrage numeroși pelerini.
Papa Francisc a vizitat acest loc în anul 2019, în timpul călătoriei sale apostolice în România.
La Miercurea Ciuc, grupul a avut parte și de o experiență cu un puternic caracter social.
Credincioșii au luat masa într-o structură asociată organizației Caritas și proiectului social al Familiei Kolping, care poartă numele Jakab Antal.
Acolo, tineri proveniți din orfelinate beneficiază de oportunități de pregătire profesională și de integrare prin muncă.
Aceștia i-au primit pe vizitatori și i-au servit la masă, oferindu-le ocazia să cunoască o inițiativă dedicată persoanelor care au avut mai puține șanse în viață.
Părintele Marian a explicat că grupul a dorit să contribuie la susținerea proiectului atât prin masa servită acolo, cât și printr-o donație.
Întâlnirea cu tinerii a devenit astfel una dintre amintirile importante ale călătoriei.
Ultima etapă a itinerarului i-a dus pe participanți la Bacău, de unde au luat avionul spre Italia.
La întoarcere, părintele Marian a insistat asupra semnificației umane a acestei experiențe.
Călătoria nu fusese concepută doar pentru descoperirea frumuseților României, ci și pentru schimbarea perspectivei asupra persoanelor care pleacă din această țară pentru a munci în Italia.
În numeroase familii italiene, badantele românce au devenit indispensabile pentru îngrijirea vârstnicilor și a persoanelor care nu se mai pot descurca singure.
Însă prezența lor în locuințele italienilor presupune, de multe ori, absența din propriile familii.
Unele își lasă în România copiii, părinții sau partenerii de viață, încercând să le ofere condiții materiale mai bune prin munca desfășurată în străinătate.
Părintele Marian consideră că înțelegerea țării de origine poate schimba felul în care sunt priviți acești oameni.
Cine le cunoaște satele, bisericile, tradițiile și istoria ajunge să înțeleagă că identitatea lor nu se reduce la profesia pe care o exercită.
La finalul excursiei, preotul a evocat și cuvintele rostite de papa Francisc în timpul vizitei sale din 2019: „Aceasta este cu adevărat o țară frumoasă”.
Pentru cei 13 credincioși, România a devenit mai mult decât un loc vizitat timp de o săptămână.
A fost o ocazie de a descoperi rădăcinile unor oameni alături de care trăiesc în Italia și de a înțelege că respectul față de cei care îngrijesc persoanele vulnerabile începe și prin recunoașterea poveștilor, sacrificiilor și demnității lor.
