Uneori vestea nu vine cu durere. Vine în timpul unei ecografii făcute pentru altceva — pentru rinichi, pentru stomac, pentru un control de rutină pe care l-ai amânat trei ani. Medicul se oprește puțin mai mult într-un loc. Apoi spune un cuvânt pe care nu l-ai mai auzit până atunci: anevrism.
Sau vine altfel. Mergi pe jos până la magazin și, după două sute de metri, te doare gamba. Te oprești, stai un minut, trece. Pornești din nou — și te doare iar. De vreo doi ani se întâmplă asta. Ai pus-o pe seama vârstei, a muncii, a picioarelor obosite.
Poate nu ești tu. Poate ești fiul sau fiica ce citește noaptea, de la Torino sau din Roma, despre ce a găsit medicul la tatăl rămas în țară.
În oricare dintre situații, urmează aceleași întrebări: cât e de grav, ce se poate face, și trebuie neapărat operație mare?
Răspunsul scurt la ultima întrebare este: de multe ori, nu. Există o soluție care rezolvă problema din interiorul arterei, fără să deschidă abdomenul. Se numește stent graft endovascular. Textul de mai jos explică ce este, când se folosește, ce presupune și de ce contează foarte mult momentul în care ajungi la medic.
Pe scurt
Stent graftul endovascular este un tub de material textil susținut de un schelet metalic, introdus prin cateter în interiorul unei artere bolnave, pentru a prelua fluxul de sânge fără operație deschisă.
- Se folosește pentru anevrisme de aortă și artere periferice îngustate sau blocate
- Acces: o incizie mică sau o puncție în zona inghinală; abdomenul nu se deschide
- Anestezie: generală, spinală sau locală cu sedare, în funcție de caz
- Spitalizare: de regulă 2–3 zile, față de 5–7 zile la operația clasică
- Mortalitate la 30 de zile, intervenție programată: aproximativ 2%, față de circa 5% la operația deschisă
- Revenire la activitate: fără condus circa două săptămâni, fără greutăți mari aproximativ o lună
- Controale: imagistică la 1 lună și la 6 luni, apoi periodic — obligatorii pe viață
- Se operează de regulă anevrismele de la 5,5 cm la bărbați și de la 5 cm la femei, sau mai devreme dacă cresc repede
Ce este, de fapt, un stent graft
Un stent graft este o proteză formată dintr-un tub de material textil montat pe un schelet metalic elastic, care se introduce pliat prin arteră, cu ajutorul unui cateter, și se deschide la locul bolnav pentru a prelua circulația sângelui. Atât spune definiția. Iată și ce înseamnă, pe înțelesul tuturor.
Imaginează-ți un furtun vechi de grădină. Cauciucul s-a subțiat pe o porțiune și, de fiecare dată când dai drumul la apă, acolo se umflă un balon. Furtunul funcționează încă. Dar balonul crește puțin în fiecare an, iar la un moment dat cedează.
Artera este furtunul. Presiunea sângelui este apa. Iar peretele arterial, slăbit de ani de fumat, tensiune sau colesterol, este porțiunea subțiată.
Un stent graft este un tub de material textil, susținut de un schelet metalic elastic. Se introduce în arteră pliat, cât un creion subțire, printr-un cateter. Ajuns la locul potrivit, se deschide și se lipește pe peretele arterei din interior.
Din acel moment, sângele curge prin tub, nu prin porțiunea bolnavă. Presiunea nu mai apasă direct pe peretele slăbit, iar în cea mai mare parte a cazurilor umflătura încetează să crească și se micșorează în timp.
Nu este însă o reparație care se poate uita. La un număr mic de pacienți, sângele se poate strecura pe lângă tub și poate repune sub presiune punga anevrismului. De aceea controalele de după intervenție fac parte din tratament.
Nimic nu se taie. Nimic nu se scoate. Artera e reparată pe dinăuntru.
Aceeași soluție, două probleme diferite
Arterele se strică în două feluri opuse. Ambele pot fi rezolvate pe cale endovasculară.
Când artera s-a umflat: anevrismul
Anevrismul înseamnă că o porțiune de arteră s-a lărgit mult peste normal — cu cel puțin jumătate față de cât ar trebui să măsoare. Aorta abdominală, artera principală care coboară prin abdomen, are în mod normal în jur de 2 cm; se vorbește despre anevrism de la aproximativ 3 cm în sus.
Problema anevrismului este că nu doare. Poate crește ani de zile fără niciun semn. Mulți oameni află întâmplător, la o ecografie făcută pentru cu totul altceva. Iar când în sfârșit dă semne — durere bruscă și puternică în spate sau în abdomen — de obicei înseamnă că peretele stă să cedeze. Atunci nu mai e timp de ales.
Regula de decizie ține de mărime și de viteza de creștere. Anevrismele mici se supraveghează prin ecografie doppler, la intervale care depind de diametru: la circa trei ani sub 4 cm, aproximativ o dată pe an între 4 și 5 cm, și la 3–6 luni peste 5 cm. Intervenția se ia în discuție de regulă de la 5,5 cm la bărbați și de la 5 cm la femei, sau mai devreme dacă anevrismul crește repede. Sub aceste praguri, riscul intervenției este mai mare decât riscul de rupere — de aceea se așteaptă și se măsoară.
Când artera s-a înfundat: arteriopatia obliterantă
Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare este îngustarea progresivă a arterelor picioarelor, cauzată de depuneri de grăsime pe pereții acestora, din care rezultă un flux de sânge insuficient către mușchi.
Aici lucrurile stau invers față de anevrism: artera nu se lărgește, ci se strâmtează.
Semnul clasic este claudicația intermitentă: durere în gambă la mers, care trece dacă te oprești și revine când pornești din nou. La unii oameni, distanța pe care o pot parcurge fără durere se scurtează în timp. Întâi un kilometru. Apoi trei sute de metri. Apoi până la poartă.
Netratată, boala poate avansa la o parte dintre pacienți: durere și în repaus, mai ales noaptea; piele rece; păr căzut pe gambă; răni la degete sau la călcâi care nu se vindecă săptămâni întregi.
Merită spus și partea cealaltă, pentru că e la fel de adevărată: cei mai mulți oameni cu claudicație rămân ani întregi la același nivel, mai ales dacă renunță la fumat, merg pe jos regulat și își țin tensiunea și colesterolul sub control. Asta este, de altfel, prima parte a tratamentului. Doar la un număr mic se ajunge la forme severe, care pun piciorul în pericol — și tocmai de aceea merită prins din timp.
Un lucru important: doar aproximativ unul din zece pacienți are exact durerea descrisă mai sus. În jur de patru din zece nu simt nimic la picioare, iar restul au simptome care nu seamănă cu manualul — greutate, amorțeală, oboseală într-un singur picior, crampe care nu apar mereu la aceeași distanță. Absența durerii tipice nu este o dovadă că totul e în regulă.
Semnele pe care nu merită să le ignori
Nu ca să te sperii. Ca să știi ce merită un telefon la medic.
- Durere în gambă, coapsă sau fesă la mers, care cedează la repaus
- Distanța pe care o poți parcurge fără durere scade de la un an la altul
- Un picior mai rece decât celălalt, sau vânăt când atârnă
- Răni sau tăieturi la picior care nu se vindecă în două-trei săptămâni
- Durere surdă, persistentă, în abdomen sau în partea de jos a spatelui
- O pulsație pe care o simți în abdomen când stai întins
Și un semn care înseamnă urgență, imediat: durere bruscă, foarte puternică, în abdomen sau în spate, însoțită de amețeală sau de transpirații reci. Acolo nu se așteaptă. Se sună la 112 — funcționează și în România, și în Italia. În unele zone din Italia mai răspunde și vechiul 118.
Munca ta nu îți dă boala. Dar poate s-o țină ascunsă ani buni.
Să fim corecți de la început: niciun loc de muncă nu produce direct un anevrism. Cine spune altceva vinde ceva. Aceste boli se construiesc în ani, din fumat, tensiune netratată, colesterol, diabet, vârstă și moștenire genetică.
Legătura dintre muncă și boală este alta — și, sincer, mai serioasă.
Peste un milion de români trăiesc în Italia, cea mai mare comunitate străină din țară, concentrată în Lazio, Lombardia, Piemonte și Veneto. O bună parte lucrează în construcții, agricultură, transporturi, logistică, îngrijirea persoanelor vârstnice. Sunt meserii care, prin felul în care sunt organizate, hrănesc exact factorii de risc de mai sus:
Fumatul rămâne factorul de risc numărul unu pentru ambele afecțiuni. Este și semnificativ mai frecvent în meseriile manuale și în munca în schimburi.
Munca în ture și de noapte este asociată cu un risc cardiovascular crescut — un lucru documentat în medicina muncii italiană. Somnul dezorganizat afectează tensiunea arterială și metabolismul, iar oboseala cronică crește consumul de tutun și de cafea.
Munca sedentară prelungită — șoferii de camion pe curse lungi, curierii, oamenii din depozite. Ore întregi pe scaun, mese luate la benzinărie, tensiune și colesterol care nu se măsoară niciodată.
Hipertensiunea netratată este factorul care contează, indiferent de meserie. Efortul fizic în sine nu creează și nu mărește un anevrism — dar o tensiune mare, lăsată ani de zile nemăsurată, da. Iar meseriile în care nu apuci să ajungi la medic sunt exact cele în care tensiunea rămâne nemăsurată.
Vibrațiile mână-braț (picamer, polizor, mașini de compactat) pot produce o afecțiune vasculară profesională reală — dar la arterele mâinii, nu la aortă. E altceva. O menționăm tocmai ca să nu se creeze confuzie.
Peste toate acestea vine însă factorul cel mai puternic dintre toate: programul care nu lasă loc de medic. Zece-douăsprezece ore pe zi. Medicul de familie rămas în România. Un sistem sanitar în alt limbaj, cu alte reguli, în care te duci doar când te doare ceva. Iar anevrismul, după cum am spus, nu doare.
Un lucru pe care puțini îl știu
Mulți oameni cred că, dacă au trecut de visita del medico competente la locul de muncă, sunt verificați.
Nu sunt.
Controlul acela — obligatoriu conform D.Lgs. 81/2008 — evaluează aptitudinea pentru sarcina de lucru: vederea, auzul, capacitatea de efort, riscurile specifice postului. Este util și e bine că există. Dar nu se uită la aortă și nu caută anevrisme. Nimeni nu-ți face o ecografie abdominală la vizita de la firmă.
Ecografia aceea durează zece minute, nu doare, nu presupune înțepături și nu necesită pregătire complicată. Este cea mai simplă investigație care poate arăta dacă aorta are un diametru normal — și, de cele mai multe ori, prima care se face.
De ce merită controlul acum, și de ce contează momentul
Toată diferența stă în trei scenarii.
Anevrism mic, descoperit la timp. Nu se operează nimic. Se supraveghează cu ecografie-doppler, de obicei la șase luni, și se tratează tensiunea și colesterolul. Mulți oameni rămân în acest scenariu ani întregi, cu o viață complet normală.
Anevrism mare, dar descoperit înainte de a ceda. Se rezolvă programat. Îți alegi data, clinica, medicul. Vii pregătit, cu analizele făcute. Intervenția este planificată, nu improvizată.
Anevrism rupt. Este o urgență cu șanse mult mai mici, oriunde în lume, oricât de bun ar fi spitalul.
Între primul și al treilea scenariu stă, adesea, un control de zece minute.
Ecografia-doppler de control este recomandată în primul rând bărbaților între 65 și 75 de ani care au fumat — aceasta este combinația care contează cel mai mult. Merită discutată cu medicul și dacă ai un părinte, un frate sau o soră care a avut anevrism, ori dacă ai tensiune și colesterol mari de mult timp, necontrolate. La femeile care nu au fumat niciodată, un control de rutină nu este de obicei indicat.
Cum decurge intervenția, pas cu pas
- Anestezia. Intervenția se poate face în anestezie generală, spinală, sau chiar doar cu anestezie locală și sedare. Alegerea se face de la caz la caz, în funcție de anatomie, de starea inimii și a plămânilor și de tipul de acces folosit.
- Accesul. Se face o incizie mică — sau, în multe cazuri, doar o puncție — în zona inghinală, la artera femurală. Nu se deschide abdomenul.
- Navigarea. Prin arteră se introduce un cateter subțire, care duce grefa — adică tubul despre care am vorbit — pliată până la locul bolnav. Medicul urmărește tot traseul pe un ecran, cu ajutorul razelor X.
- Poziționarea. Ajunsă la destinație, grefa se deschide și se fixează pe peretele arterei. Se verifică pe loc, cu substanță de contrast, dacă sângele curge corect prin ea.
- Final. Se retrag instrumentele și se închide punctul de acces. Urmează câteva ore de supraveghere atentă.
Durata efectivă a intervenției depinde de anatomia fiecărui pacient. [DE COMPLETAT DE CLINICĂ: intervalul obișnuit, ex. 60–120 de minute.]
De ce aleg oamenii varianta endovasculară
Aici stau motivele reale, cu cifre — nu cu adjective.
Este minim invazivă. Nu există incizie abdominală mare. Se lucrează prin zona inghinală, prin deschideri de câțiva milimetri.
Anestezia poate fi mai blândă. Pentru unii pacienți intervenția se poate face fără anestezie generală — spinal sau chiar doar local, cu sedare. Pentru vârstnici sau pentru cei cu probleme cardiace și pulmonare, asta poate însemna mai puține complicații respiratorii și o spitalizare mai scurtă.
Durerea de după este mult mai mică. Logica e simplă: durerea postoperatorie vine în bună parte din incizie. Fără incizie mare, fără durerea aferentă.
Pierderea de sânge este minimă. Operația clasică poate necesita transfuzie. Aici, de regulă, nu.
Spitalizarea este scurtă. În general 2–3 zile, față de 5–7 zile la operația deschisă.
Revii repede la viața ta. De regulă nu conduci în jur de două săptămâni și eviți greutățile mari aproximativ o lună, dar termenele concrete ți le dă echipa care te operează. În rest, activitățile zilnice se reiau în scurt timp. Pentru cineva care trebuie să se întoarcă la muncă în Italia, diferența față de o convalescență de câteva luni este considerabilă.
| Endovascular (stent graft) | Operație clasică | |
|---|---|---|
| Incizie | Mică, în zona inghinală | Abdominală, largă |
| Anestezie | Generală, spinală sau locală cu sedare, în funcție de caz | De regulă generală |
| Pierdere de sânge | Minimă | Mai mare, uneori transfuzie |
| Spitalizare | 2–3 zile | 5–7 zile |
| Revenire la activitate | Săptămâni | Luni |
Ce trebuie să știi înainte
Nicio procedură medicală nu este lipsită de riscuri, iar un medic care ți-ar spune altceva nu ți-ar face un serviciu.
Cea mai frecventă complicație se numește endoleak: o scurgere de sânge pe lângă grefă, înapoi în punga anevrismului, care o poate repune sub presiune. Uneori se rezolvă de la sine, alteori necesită o nouă intervenție. Mai pot apărea deplasarea grefei în timp, infecții sau probleme de flux sanguin. Riscul este mai mare la pacienții cu insuficiență renală ori cu boli cardiace sau pulmonare avansate.
De aici decurge un lucru esențial: controalele de după nu sunt opționale. O evaluare imagistică în prima lună, apoi la șase luni, iar după aceea urmărire periodică, sunt parte din tratament, nu un moft. La aproximativ unul din cinci pacienți apare, în primii cinci ani, nevoia unei completări sau a unei mici intervenții suplimentare — de regulă tot endovasculară. Controalele sunt exact ce prinde din timp aceste situații.
Și încă ceva: procedura endovasculară nu este potrivită pentru toată lumea. Depinde de forma anevrismului, de starea arterelor prin care trebuie să treacă grefa, de anatomia fiecăruia. Există situații în care operația clasică rămâne alegerea mai bună — iar un medic corect ți-o va spune deschis. Tocmai de aceea contează să ajungi într-un serviciu de chirurgie vasculară și endovasculară care le poate face pe amândouă: acolo unde se practică doar una dintre metode, recomandarea riscă să semene cu ce se poate oferi.
Recuperarea, în calendar
- Primele 24 de ore — supraveghere atentă, într-un salon cu monitorizare; unii pacienți, în funcție de starea inimii și a plămânilor, petrec prima noapte în terapie intensivă
- 2–3 zile — externare, dacă totul decurge normal
- 7–10 zile — primul control
- ~2 săptămâni — fără condus
- ~4 săptămâni — fără greutăți mari; incizia nu se udă până la vindecarea completă
- 1 și 6 luni — controale cu imagistică; ritmul de după depinde de ce se vede la primul control
- Pe termen lung — urmărire periodică, de regulă anuală
Locuiesc în Italia. Cum mă tratez în România?
Întâi lucrul cel mai important, ca să nu pierzi timp și bani: intervenția descrisă în acest articol se face într-o clinică privată
Indiferent de variantă, ia cu tine tot ce ai deja: referatul medicului din Italia, CD-ul sau linkul cu angio-CT-ul (tomografia făcută cu substanță de contrast, care arată arterele) ori cu ecografia, lista medicamentelor pe care le iei și analizele recente. O bună parte din investigații nu trebuie repetate — asta înseamnă timp și bani economisiți, plus o a doua opinie obținută mai repede.
Nu e nevoie să aștepți până ajungi în țară ca să afli unde stai. Dosarul medical poate fi trimis în avans, prin e-mail, la adresa clinicii: office@clinica-vasculara.ro. Pe baza documentelor primești îndrumare — ce arată investigațiile pe care le ai deja, ce ar mai fi eventual necesar, dacă situația cere o programare sau doar supraveghere, și cât timp ar trebui să-ți rezervi. Așa știi ce te așteaptă înainte să-ți iei zile libere și bilet de avion.
Costuri și modalități de plată
Nu există un preț unic: depinde de tipul de grefă, de complexitatea cazului și de investigațiile necesare. De aceea, o evaluare corectă începe întotdeauna cu imagistica pe care o ai deja.
O estimare pentru situația ta se poate obține telefonic sau pe email.
Întrebări frecvente
Doare?
În timpul intervenției, nu — zona este complet anesteziată. După, disconfortul este redus tocmai pentru că nu există o incizie abdominală mare. Majoritatea pacienților se descurcă cu analgezice obișnuite.
Cât stau internat?
De regulă 2–3 zile, față de 5–7 zile la operația clasică.
Când pot să mă întorc la muncă?
Depinde de ce muncă faci. Activitățile ușoare se reiau în câteva zile. Condusul, după circa două săptămâni. Greutățile mari, după aproximativ o lună. Pentru munca fizică grea, termenul concret ți-l dă medicul care te-a operat.
Stentul se schimbă la un moment dat?
Proteza este concepută să rămână definitiv și, de obicei, nu se înlocuiește. Se întâmplă însă destul de des — la aproximativ unul din cinci pacienți în primii cinci ani — să fie nevoie de o completare sau de o mică intervenție suplimentară, de regulă tot endovasculară. Tocmai de aceea controalele periodice nu sunt formale.
Pot să zbor cu avionul după?
Da, după perioada indicată de medic. Stentul nu declanșează alarma la aeroport și nu creează probleme la controlul de securitate.
Ce se întâmplă dacă amân?
În cazul anevrismului, dilatarea nu se micșorează singură — de aceea se măsoară periodic. În cazul arteriopatiei, evoluția e mai lentă și mai imprevizibilă: la mulți oameni situația rămâne stabilă ani de zile, mai ales dacă opresc fumatul și își tratează tensiunea și colesterolul. Amânarea controlului nu înseamnă că problema stă pe loc — înseamnă doar că nu știi în care grup ești.
Pot trimite documentele înainte să vin în România?
Da. Dosarul medical — referatul din Italia, CT-ul sau ecografia, analizele, lista de medicamente — poate fi trimis prin e-mail la office@clinica-vasculara.ro. Vei primi îndrumare pe baza lui: ce arată investigațiile, ce ar mai fi eventual necesar și dacă situația cere o programare. Este o orientare la distanță, nu un diagnostic — acesta se stabilește doar după examinare.
Sunt prea în vârstă pentru așa ceva?
Vârsta singură nu este o contraindicație. Dimpotrivă: procedura endovasculară a fost dezvoltată tocmai pentru pacienți la care operația clasică ar fi prea riscantă. Decizia se ia după evaluarea stării generale, nu după numărul din buletin.
Un ultim gând
Cea mai mare teamă a oamenilor care se gândesc să se trateze în România nu este, de obicei, operația. Este să ajungă în țară cu două zile de concediu și să nu știe cine îi preia, ce documente trebuie, la cine se duc.
Primul pas nu este nici zborul, nici programarea. Este o discuție pe baza documentelor pe care le ai deja — ecografia sau CT-ul făcut în Italia, analizele, tratamentul curent. Din ele se vede destul de repede dacă e nevoie de ceva sau dacă e suficientă supravegherea.
Iar discuția aceea poate începe fără să te miști din Italia: trimite dosarul medical la office@clinica-vasculara.ro și primești îndrumare înainte de a ajunge în România — ce spun investigațiile tale, ce ar mai fi de făcut și dacă merită sau nu să-ți planifici un drum.
Clinica VenArt are secții de chirurgie vasculară și endovasculară în Cluj-Napoca și București, cu o echipă de medici chirurgi vasculari formată în clinici din Europa și Statele Unite:
- Cluj-Napoca — Str. René Descartes nr. 27, 400486
- București — Str. Ghiță Pădureanu nr. 5, 020311
- București — Str. Traian Popovici nr. 79–91, 031424
- Telefon: 0731 837 520 · 0364 140 261
- E-mail pentru dosare medicale: office@clinica-vasculara.ro
- Program: luni–vineri, 08:00–20:00
Articol cu scop informativ. Nu înlocuiește consultul medical. Diagnosticul și indicația de tratament se stabilesc doar de către medic, după examinare și investigații.
Verificat medical de Dr. Marius Fodor, medic specialist chirurgie vasculară și chirurgie generală laparoscopică, Clinica VenArt.
