Executivul de la Palatul Victoria a fost demis, marți, 5 mai 2026, prin moțiune de cenzură, iar România intră într-o nouă etapă de negocieri politice pentru formarea unui guvern cu puteri depline. Cabinetul Bolojan va continua să funcționeze temporar, dar numai pentru administrarea treburilor curente ale statului.
Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, în condițiile în care erau necesare 233. În Parlament s-au înregistrat, de asemenea, patru voturi împotrivă și trei voturi anulate.
Moțiunea de cenzură a fost inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Documentul, semnat de 254 de parlamentari, a avut titlul: „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Guvernul rămâne la Palatul Victoria, dar fără puteri depline
După votul din Parlament, cabinetul Bolojan nu își încetează imediat activitatea administrativă. Premierul și miniștrii rămân în funcție până la depunerea jurământului de către membrii viitorului Guvern, însă atribuțiile lor sunt limitate.
Constituția României prevede că, într-o asemenea situație, Executivul demis nu mai poate acționa ca un guvern cu mandat deplin:
„Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
Aceeași limitare este detaliată și în Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor:
„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.”
Ilie Bolojan anticipase acest scenariu înaintea votului din Parlament și precizase că Executivul va rămâne în funcție doar în regim interimar:
„În cazul în care săptămâna viitoare moțiunea trece, Guvernul rămâne în funcție sub forma unui interimat până la validarea unui nou guvern în Parlament”, a precizat premierul Ilie Bolojan.
Consultări la Cotroceni și desemnarea unui premier
După demiterea cabinetului, inițiativa politică trece la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan trebuie să cheme partidele parlamentare la consultări, pentru a identifica o formulă care poate obține sprijinul majorității în Legislativ.
Candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru va avea la dispoziție 10 zile pentru a prezenta Parlamentului lista miniștrilor și programul de guvernare. Noul Executiv poate fi instalat doar dacă primește votul de încredere.
Nicușor Dan a anunțat declarații de presă pentru ora locală 18:00, la Palatul Cotroceni.
Cât de aproape sunt alegerile anticipate
Căderea Guvernului nu înseamnă automat declanșarea alegerilor anticipate. Pentru dizolvarea Parlamentului, este necesar ca două propuneri succesive de premier să fie respinse în cel mult 60 de zile de la prima solicitare de învestitură.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat că nici după acest pas președintele nu este obligat să dizolve Legislativul:
„Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar și în această situație, decizia de dizolvare nu este automată. Constituția spune clar că președintele poate lua această decizie după consultații cu liderii politici. Este o opțiune, nu o obligație”, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
Un precedent invocat este cel din 2009, când Guvernul Emil Boc I a fost demis prin moțiune de cenzură, iar perioada de interimat s-a prelungit aproximativ 71 de zile, pe fondul respingerii mai multor propuneri de premier și al crizei politice care a continuat până după alegerile prezidențiale.
Disputa privind viitorul premier
O temă sensibilă este desemnarea unui prim-ministru în cazul în care PSD și AUR ar susține aceeași propunere. Nicușor Dan a spus public că nu va numi un premier sprijinit de AUR, însă Augustin Zegrean consideră că marja de decizie a șefului statului este redusă dacă există o majoritate parlamentară clară:
„În ceea ce privește desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, președintele nu prea are spațiu de manevră. Constituția îl obligă să țină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susținută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituție o prevedere care să îi permită președintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituțională”, explică fostul președinte al Curții Constituționale.
Reacții după votul din Parlament
În PNL, mesajele transmise după adoptarea moțiunii au indicat sprijin pentru continuarea liniei politice asociate lui Ilie Bolojan. Prim-vicepreședintele formațiunii, Ciprian Ciucu, a scris pe Facebook:
„Moţiunea suveranistă, antieuropeană a trecut. Noi mergem mai departe cu Ilie Bolojan! Nu pentru un om, ci pentru principiile pe care le întruchipează. Sus inima!”
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că votul a arătat o susținere mai amplă decât se anticipa și a cerut partidelor să caute o soluție politică după consultările cu șeful statului:
„Tot ceea ce s-a spus de către cei care au votat a întrunit susținerea masivă a parlamentarilor. Și eu, și colegii mei din PSD, în ultimele săptămâni, în ultimele zece zile, am încercat să reducem tensiunea publică. Am încercat să păstrăm în continuare punți de dialog cu celelalte partide politice. Alții au fost cei care au jucat totul sau nimic – dacă nu mai sunt eu prim-ministru, nu e voie să se mai întâmple altceva în această majoritate. Este de datoria partidelor responsabile să găsească o soluție.”
Din partea PNL, Cătălin Predoiu, vicepremier în Guvernul demis, a afirmat că liberalii ar trebui să rămână implicați în actul guvernării:
„Opinia mea este că trebuie să cântărim în acest moment și să luăm cea mai bună decizie. Cea mai bună decizie pentru PNL este să continue guvernarea, să-și lase opțiunile deschise și să vedem ce se întâmplă în zilele următoare. Trebuie să cântărim în partid care e cea mai bună strategie. Ce pot eu să răspund în acest moment este, la valoare de principiu, că nu trebuie să abandonăm guvernarea. Din această moțiune nu a câștigat nimeni – nu a câștigat nici PSD, nici PNL și nici măcar AUR, care și-a demonstrat demagogia aliindu-se cu PSD.”
USR a transmis că nu va negocia formarea unui nou guvern cu PSD, după implicarea social-democraților în demiterea cabinetului Bolojan. Miniștrii formațiunii urmează să își continue activitatea până la numirea unui nou Executiv, iar partidul va decide cum își va apăra mai departe valorile.
