Cu gândul acasă. Ce spun românii din Italia despre cum sărbătoresc Paștele departe de țara lor

Purtând în inimi dorul sărbătorilor de acasă, a râurilor de oameni cu lumânări aprinse care umpleau străzile oraşelor şi satelor în noaptea de Înviere, amintindu-și cu drag și nostalgie de mirosul cozonacilor abia scoși din cuptor, de frumusețea oulelor încondeiate, mulţi dintre români nu renunţă la tradiţiile părinţilor şi ale bunicilor nici după ani buni de zile petrecuţi în străinătate. Dar sunt și persoane cărora condițiile de lucru și de viață le-au schimbat viziunea de cum ar trebui să fie trăite aceste sărbători de primăvară.

Ne-am alăturat românilor din Italia și i-am întrebat cum trăiesc și cum sărbătoresc ei aceste zile de Paște, zile cu profundă semnificație pentru cei care cred în Invierea lui Isus Hristos.

Mărioara: „Îmi petrec sărbătorile cu bătrânica mea. Necazul este că ea nu vorbește pentru că nu are limbă și mai este și paralizată. Suntem într-un sat izolat, dar cu ajutorul lui Dumnezeu trecem cu bine peste toate greutățile. Sunt în Italia din 2006, o singură dată am făcut sărbătorile pascale în România. Dar mulțumesc bunului Dumnezeu pentru tot, așa cum este. Sărbători fericite și bucurii!”

Cornelia: „Eu trebuie să recunosc că sunt o norocoasă, în ultimi ani Paștele, aici în Italia, îl petrecem ca și acasă. Mergem la biserică și pregătim de toate. Ne este dor de cei de acasă dar asta e, în viață nu se poate avea totul. Vă doresc tuturor un Paște fericit!”

Mariana: „Lucrez în Italia de ani buni, dar sunt ortodoxă și româncă și în fiecare an de Paște mă întorc acasă la mine, în România, la tradițiile noastre. Vă doresc un Paște fericit!”

- Continuarea după publicitate -

Mihaela: „Eu sărbătoresc Primăvara lăsând un miel să trăiască. Am să-mi fac o plăcintă cu dovlecei, nu înroșesc ouă pentru că ar fi o risipă, și am să stau împreună cu animalele, dându-le iubirea pe care aș putea să o dau oamenilor, dacă aceștia ar ști să aprecieze.
Sărbători fericite!”

Valeria Ioana: „Important este să stai bine acolo unde te poartă viața și dacă stai în România și nu ai ce pune pe masă?? Nu contează în ce colț de lume te afli, important este să fii sănătos și să ai ce să oferi la copii. Sărbători fericite!”

Nicoleta: „Eu chiar dacă sunt departe de casă, încerc să țin tradițiile. Am făcut pască, drob de miel, sarmale, ciorbă, salată beouf și câte și mai câte. În seara asta mergem să ne sfințească preotul coșulețul cu toate bunătățile în el! Chiar dacă nu sunt acasă tradiția nu se pierde! Atât cât mai sunt eu… Nu știu cum o să fie în viitor, dar până la adânci bătrâneți eu nu uit ceea ce mi-a fost transmis! Paște fericit!”

Giogia: „De când sunt în străinătate nu mai simt sărbătorile așa cum le simțeam în România. Probabil pentru că nu bat la ușă colindători așa cum era în România de Crăciun, de exemplu, nu mai sunt mesele alea mari în familie și atunci ce faci? Încerci să sărbătorești cum poți dar asta nu înseamnă că am uitat de unde am plecat. În seara asta mergem la biserică să luăm lumină, iar mâine mâncăm ouă roșii și sarmale. Luni la muncă!”

Ana: „Ce fac în ziua de Paște? Mănânc un ou roșu, o felie de cozonac, două lacrimi pe obraz și Hristos a înviat!”

Adriana: „Țara mea este acolo unde îmi este mie bine, asta am învățat eu în toți acești ani. Că trebuie să-mi fie bine oriunde aș fi, de la un capăt al pământului la celălalt. Să fac Paștele și să mă bucur într-o țară străină, sau cu bucurie în suflet când sunt în țara mea și cu ai mei. Sincer, de la noi am ajuns să apreciez doar datina pregătirilor pentru Paște, cu mers la biserică și bunătățile pregătite și puse pe masă. Asta îmi place, întâlnirile mari, cu petrecere am ajuns să le detest. Toți bărbații beau și la final în majoritatea caselor e atmosfera aceea cu bărbați beți și puși pe ceartă… Am două fete în țară, una deja mi-a telefonat că soțul ei a băut și acum toată treaba a rămas pe capul ei! Oh, puiul meu, i-am zis, ia exemplu de la alte popoare cum sărbătoresc Paștele: în liniște, o zi ca oricare alta. Fă și tu atât cât poți prin casă și stai în pace. Cultura noastră dă prea mare întâietate petrecerilor cu alai și pregătirilor costoase. Acum eu prefer doar să petrec în adâncul sufletului meu cu multă liniște, seninătate și tihnă aceste sfinte sărbători. Am luat un cozonac de la magazinul românesc, am făcut ouă roșii să îmi spăl fața cu un ou în cană, obicei de la bunica și îi mulțumesc Tatălui ceresc de sănătate. Asta doresc la toată lumea, un Paște cu multă sănătate!”

Eduard: „Nevasta mea e de altă religie, fiul meu la fel. Oameni buni, azi, de Paște, merg la pescuit să mă relaxez. Hristos a înviat!”